China este pe cale să înregistreze anul acesta un excedent la bunuri manufacturate de circa 2 trilioane de dolari, conform calculelor Wall Street Journal (WSJ), o sumă uriașă, comparabilă cu venitul național anual al Rusiei sau Italiei.
Acest excedent comercial este calculat excluzând importurile de energie, alimente și materii prime. Excedentul Chinei la bunuri manufacturate este dublu față de excedentul raportat de China la finalul primului mandat al lui Donald Trump, la începutul lui 2020.
WSJ arată că producția industrială a Chinei a doborât recorduri anul acesta, fabricile sale producând mai multe mașini, utilaje și produse chimice ca oricând, provocând mari perturbări în piețele de export, unde producătorii locali sunt loviți de supracapacitatea de export chineză.
China inundă piețele cu exporturi
În pofida tarifelor aplicate de administrația Trump și alte țări în răspuns la acest tsunami de exporturi, excedentul comercial general al Beijingului a atins și un record în noiembrie, de 1,08 trilioane de dolari. Evoluția a venit pe fondul creșterii livrărilor către Asia, Europa, America Latină și Africa, care a compensat lovitura tarifelor impuse de Donald Trump asupra exporturilor directe către SUA.
Per total, producția manufacturieră din China din primele 10 luni ale anului a fost cu 7% mai mare față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, exporturile Chinei până în noiembrie au crescut cu 5,4% față de anul anterior, potrivit datelor vamale chineze.
Tsunami-ul exporturilor Chinei a fost impulsionat de reducerile de preț operate de fabricile chineze și de un yuan mai slab cu 15-20% în termeni reali, care ajustează pentru lipsa inflației din China și care ieftinește exporturile chineze.
Creșterea tarifelor și pe alte țări a redus atractivitatea mutării producției din China
Conform WSJ, la această dinamică au ajutat și fluctuațiile politicii tarifare a administrației Trump. Potrivit publicației americane, decizia de a impune tarife asupra tuturor partenerilor comerciali ai SUA a redus, pentru unii producători chinezi, stimulentul de a muta producția din China, mai ales acum că tarifele pentru importurile chineze au coborât de la maximele anterioare de 145%.
Tarifele medii pentru importurile din China sunt în prezent în jur de 37%, potrivit Tax Policy Center, comparativ cu aproximativ 20% pentru importurile din Vietnam, o altă destinație populară pentru demersuri de mutare de capacități industriale.
„Când tarifele au explodat în mai, William Su, CEO al Teamson, companie care vinde păpuși și alte bunuri în SUA, a încercat să mute producția de păpuși din China în Vietnam. Pe măsură ce tarifele pentru China au scăzut de-a lungul anului, Su a decis să oprească mutarea noii producții în Vietnam și să păstreze China ca bază principală. Clienții săi — inclusiv mulți dintre cei mai mari retaileri americani — au încetat în mare parte să-l mai preseze să relocheze producția, în parte pentru că recunosc eficiența manufacturii în China”, scrie WSJ.
„Nu mai investesc în Vietnam până nu există mai multă claritate”, a spus William Su.
Conform publicației americane, speranța generală a administrațiilor americane a fost că, prin comprimarea exporturilor Chinei, oficialii de vârf ai Partidului Comunist de la Beijing vor stimula consumul intern și vor reduce dependența de cererea externă pentru a-și atinge obiectivele de creștere economică.
Însă, mai arată WSJ, liderii chinezi își consolidează în schimb strategia orientată către o creștere economică alimentată de exporturile fabricilor chineze. Cele mai mari priorități ale noului cincinal al Beijignului sunt sprijinirea manufacturii de vârf și asigurarea dominației tehnologice și a autosuficienței Chinei în industrii-cheie precum semiconductorii și inteligența artificială.
(Citiți și: ”WSJ: Nimeni nu știe cum să facă față modelului economic „sărăcește-ți vecinul” al Beijingului: Creșterea Chinei, pe seama restului lumii”)
(Citește și: ”Emmanuel Macron a amenințat China cu taxe vamale dacă nu își recalibrează relația comercială și investițională cu UE/ Mizele și concluziile vizitei”)
(Citește și: ”China, în economia României: Responsabilă pentru un sfert din deficitul comercial la 7 luni – Importurile noastre au crescut, iar exporturile au scăzut, ambele cu procente de 2 cifre”)
***
Urmărește-ne pe Google News
