Negocierile mondiale privind clima s-au încheiat în weekend în Brazilia cu un acord care crește fondurile pentru țările care se adaptează la schimbările climatice, dar nu abordează eliminarea treptată a combustibililor fosili și interzicerea defrișărilor. Finalul a fost unul tensionat, după ce lucrările au fost prelungite cu o zi pentru ca un acord privind lupta împotriva schimbărilor climatice să fie în final semnat de către toate țările participante, scrie Reuters.
Aceasta a fost prima conferință internațională sub egida ONU privind clima la care SUA nu au participat, administrația Trump abandonând în ianuarie politicile climatice, retrăgându-se din Acordul de la Paris din 2015.
Președintele COP30, brazilianul Andre Correa do Lago, s-a rugat în ultima zi de delegațiile participante să ajungă totuși la o soluție de compromis: „Cei care se îndoiesc că cooperarea este cea mai bună cale de urmat pentru salvarea climei vor fi absolut încântați să vadă că nu putem ajunge la un acord între noi”, le-a spus el delegaților. „Așadar, trebuie să ajungem la un acord.”
Ceea ce a confirmat summitul ONU COP30 este că tranziția energetică este din ce în ce mai împărțită între țările care se bazează pe combustibilii fosili pentru producția de energie și veniturile din export și cele care încearcă să elimine combustibilii fosili prin utilizarea surselor regenerabile și electrificarea transporturilor.
După o noapte tensionată de dezbateri, reprezentanții ai aproape 200 de națiuni au obținut în cele din urmă un compromis. Dar conținutul acordului și procesul complicat care a dus la adoptarea sa spun multe despre fragmentarea între guvernele lumii ca și despre hotărârea lor de a combate împreună schimbările climatice, potrivit observatorilor, delegaților și susținătorilor politicilor climatice.
Acordul final nu menționează o cale pentru eliminarea utilizării hidrocarburilor din economia mondială, cu un calendar și etape bine definite, așa cum își doreau ecologiștii, dar a triplat sumele pe care le vor primi cele mia sărace țări pentru a se adapta la încălzirea climei.
Presa și observatorii au descris acordul, fiecare în funcție de orientări, de la o victorie de răsunet la o glumă foarte proastă.
Conferința COP30 care s-a întins pe parcursul a două săptămâni, a conținut de toate: băștinașii amazonieni au protestat pe străzile orașului Beleme unde s-au desfășurat conferința, saudiții au amenințat că nu semnează niciun acord care vizează industria petrolieră, delegația din Panama a spus că e un circ cu clovni; iar ceremonia de închidere a întârziat două ore răstimp în care gazdele braziliene căuta să rezolve controversele.
Părerile sunt împărțite: De la un succes la o glumă proastă
Absența Statelor Unite a influențat puternic discuțiile. Cea mai mare economie a lumii a refuzat să participe deoarece președintele Donald Trump a declarat că teoria încălzirii globale este o farsă globală și eforturile de a o combate reprezintă o pierdere a competitivității în raport cu principalul rival: China.
Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a fost nevoit să recunoască dificultatea de a se ajunge la un consens fără să mai existe presiunea exercitată de Washington pentru împingerea în fața politicilor climatice. Sub administrațiile democrate, SUA au colaborat cu UE pentru a promova și impune tranziția verde (Green Deal) către energii curate, pentru ca să încetinească și chiar să inverseze încălzirea planetei.
„Un jucător de o asemenea amploare… desigur, este o lovitură majoră dacă un astfel de partener nu se prezintă și nu participă la eforturile climatice”, a declarat Hoekstra reporterilor la sfârșitul summitului.
Anul acesta, UE a insistat mult pentru un cadru care să clarifice tranziția mondială de la combustibilii fosili, dar a ajuns să accepte omiterea acestui subiect, la cererea unui grup de țări coordonat de Arabia Saudită, al cărei conducător, prințul moștenitor Mohammed bin Salman (MbS) tocmai ce era primit călduros la Casa Albă.
Conducătorul delegației Riadului le-a spus participanților, în ultimele ore ale negocierilor, că orice formulare din acord care vizează industria petrolieră riscă să anuleze consensul general, potrivit a trei surse familiarizate cu discuțiile și citate de Reuters.
Lipsa oricărei referiri la combustibilii fosili din acord, împreună cu rezultatul modest în eforturile de a proteja pădurile, a nemulțumit alte zeci de țări.
„O Conferință a Parteneriatului pentru Păduri fără niciun angajament privind blocarea defrișărilor este o glumă foarte proastă. O decizie climatică care nici măcar nu poate spune că combustibilii fosili nu sunt neutralitate, ci complicitate. Ceea ce se întâmplă aici depășește incompetența”, a declarat negociatorul pentru climă din Panama, Juan Carlos Monterrey.
Aceste frustrări, manifestate în special de latino-americani, au dus la amânarea cu mai mult de o oră a ceremoniei de închidere a COP30, care oricum s-a mai prelungit cu o zi pentru a se ajunge la o soluție de compromis.
Sprijin internațional tot mai mic pentru politicile climatice
Acordul a răspuns unei cerințe cheie a națiunilor în curs de dezvoltare, solicitând triplarea fondurilor pentru adaptarea la schimbările climatice menite să ajute popoarele lor să facă față impactului tot mai mare al încălzirii planetei, cum ar fi creșterea nivelului mărilor, valurile de căldură și furtunile puternice.
Aceasta a fost o veste bună pentru unii. „Am reușit să încheiem un acord. Așadar, cred că din perspectiva AOSIS, aceasta este o victorie”, a declarat pentru Reuters Ilana Seid, președinta Alianței Statelor Insulare Mici.
„Și este o victorie pentru multilateralism și este o șansă ca noi să putem susține obiectivele Acordului de la Paris, care sunt incredibil de importante pentru noi”, a spus ea, referindu-se la acordul internațional din 2015 care își propune să nu permită încălzirea planetei cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelul din era preindustrială.
Cooperarea internațională în domeniul climei va fi testată în continuare în lunile următoare, pe măsură ce Brazilia va conduce eforturile de elaborare a foii de parcurs pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili și de mobilizare a finanțării promise pentru națiunile în curs de dezvoltare.
Aleksandar Rankovic, directorul think tank-ului The Common Initiative, a fost foarte direct: „Modul în care s-au încheiat discuțiile de la Belem a fost ca întregul summit”, a spus el, „opac, discutabil din punct de vedere procedural, în mare parte fără un scop anume, dar deghizat în apogeul multilateralismului.”
Cititi si: A început summitul G20 – Donald Trump nu participă – agenda, dominată de Planul de pace propus de SUA pentru Ucraina
***
Urmărește-ne pe Google News
