China conduce în producția mondială de pământuri rare și controlează lanțul de aprovizionare global, însă rezerve ”adecvate” există și în alte regiuni, arată un raport al departamentului de analiză al UniCredit Bank.
Potrivit analiștilor, industria pământurilor rare a Chinei reprezintă o sursă majoră de putere în negocierile sale comerciale și o vulnerabilitate la fel de mare pentru Occident, care încearcă să-și reducă dependența de lanțul de aprovizionare chinezesc.
Exploatarea în afara Chinei rămâne limitată – Chinezii au băgat intenționat în faliment producătorii americani pentru a-și menține dominația
În ciuda dominației Chinei în extracția și procesarea pământurilor rare, există rezerve relativ abundente și în alte regiuni. Potrivit U.S. Geological Survey (USGS), țările cu cele mai mari rezerve sunt:
- Brazilia (23%),
- India (8%) și
- Australia (6%).
Acestea dețin rezerve considerabile de pământuri rare, iar industriile miniere cele mai active în afara Chinei se găsesc în Australia, Myanmar și SUA.
Administrația Trump a semnat în octombrie un acord cu guvernul australian pentru investiții în dezvoltarea lanțului de aprovizionare cu pământuri rare.
(Citește și: ”SUA și Australia semnează un acord privind mineralele critice – sprijin din partea administrației Trump pentru AUKUS”)
Analiștii UniCredit arată că SUA au fost, până la începutul anilor 2000, un lider în domeniu. Totuși, mina Mountain Pass, cea mai mare din SUA, a intrat în faliment în 2015, din cauza prețurilor scăzute cauzate chiar de creșterea masivă și intenționată a producției chineze. Activitatea a fost reluată abia în 2018, consolidând între timp poziția dominantă a Chinei.
„Orientul Mijlociu are petrol, China are pământuri rare”
Aceștia notează că dezvoltarea unei alternative în afara Chinei rămâne un proces lung și dificil. În plus, arată analiștii UniCredit, deși amenințarea reprezentată de dominația Chinei în domeniul pământurilor rare este cunoscută de ani buni, țările occidentale nu au reușit să dezvolte, încă, o alternativă.
„Problema este că Beijingul pare tot mai dispus să folosească pământurile rare pentru a contracara presiunea în negocierile comerciale, cel mai recent exemplu fiind relația cu administrația Trump. Dat fiind timpul îndelungat necesar pentru a dezvolta surse alternative, este probabil ca China să păstreze această pârghie strategică mulți ani de acum înainte”, comentează analiștii.
- În aprilie 2025, China a implementat controale la export pentru șapte produse pe bază de pământuri rare, în conformitate cu așa-numitul Regulament privind Managementul Pământurilor Rare, care îi permite să urmărească și să controleze modul în care aceste materiale și produsele derivate sunt comercializate. Implementarea acestor controale a fost interpretată ca o măsură de răspuns la tarifele de 145% impuse de administrația Trump, care echivalau practic cu un embargo comercial, parte a pachetului tarifar intitulat „Liberation Day”.
- După ce ambele părți au dat înapoi de la pozițiile extreme și fluxurile comerciale s-au reluat, China a reimpus controalele la export asupra pământurilor rare la 9 octombrie, înaintea unor noi runde de negocieri cu administrația Trump – aparent pentru a-și consolida poziția de negociere, arată analiștii UniCredit. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a acuzat China că „îndreaptă o bazooka către lanțurile de aprovizionare și baza industrială a întregii lumi libere”.
Analiștii mai arată că Beijingul a început extinderea producției de pământuri rare în anii 1970–1980, iar în timp a trecut de la exploatarea minieră și rafinare la fabricarea magneților de înaltă precizie, esențiali pentru aplicațiile din apărare, energie și industria auto.
China produce 90% din pământurile rare. O industrie vestică a pământurilor rare e un obiectiv pe cel puțin 10 ani
În raportul UniCredit se mai punctează că problema pornirii unei industrii occidentale a pământurilor rare este complexă în condițiile în care monopolul aproape total al Chinei nu provine doar din extracția minieră, ci mai ales din activitățile de rafinare, cum ar fi separarea și purificarea elementelor.
Conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), în 2024 China a reprezentat 91% din producția globală de pământuri rare rafinate, în timp ce Myanmar s-a situat pe locul al doilea, cu doar 4%.
„Rafinarea acestor minerale este extrem de poluantă, implicând manipularea unor elemente radioactive care pot contamina pânza freatică și solul. Acesta este unul dintre motivele pentru care formarea unui lanț complet de aprovizionare – de la extracție până la producția de magneți – este estimată la cel puțin un deceniu”, mai arată analiștii UniCredit.
(Citește și: ”Între „de-risking” și decuplare: UE se trezește încet la realitățile implicării sale în războaiele comerciale dintre SUA și China. Ce descoperă pe propria piele”)
***
Urmărește-ne pe Google News
