După doi ani de scădere (2023-2024), perioadă în care presiunea fiscală a crescut semnificativ, afectând competitivitatea economiei României, investițiile străine directe (ISD) ar putea reveni pe plus în 2025, însă tendința pe termen lung sugerează o potențială plafonare a atractivității României comparativ cu perioada post-pandemie.
Îngrijorătoare în acest context a fost și politica fiscală a Guvernului, în special introducerea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), care a dus la situații în care multe companii românești și multinaționale au plătit statului mai mult de jumătate din profit, afectând sever rezultatele financiare și ducând chiar la disponibilizări sau închideri de fabrici.
Această presiune fiscală ridicată a determinat, potrivit experților, amânarea, relocarea sau retragerea unor investiții.
La finele lunii august, ISD-urile însumau 4,69 miliarde de euro, în ușoară revenire de la 4,22 miliarde de euro în perioada ian.-aug. 2024. Nivelul din primele 8 luni ale lui 2025 este însă cu 43% mai mic comparativ cu anul 2022, când a fost un nivel record al fluxurilor nete de ISD în țara noastră – 10,58 miliarde de euro. Recordul anterior fusese stabilit în 2008, post aderare la UE și înainte de declanșarea crizei economice: 9,21 miliarde euro, conform datelor BNR.
Mai mult, intrările de ISD din perioada ian.-aug. 2025 sunt aproape egale cu intrările totale dintr-un singur trimestru din 2022, respectiv T3 – când fluxul de ISD a fost de aproape 4,2 miliarde de euro.
După un început de an mai greoi, în care în primul trimestru am avut o scădere a ISD-urilor de 30%, interesul pentru investiții în țara noastră a crescut treptat, în special după trecerea alegerilor prezidențiale repetate din luna mai.
În 2024, intrările de investiții străine directe (ISD) în România s-au cifrat la 5,6 miliarde de euro, în scădere cu 15%, de la 6,6 miliarde de euro în 2023.
Industria prelucrătoare în general este principala destinație a ISD-urilor, capitalul investit provenind în mare parte din state precum Germania, Turcia și SUA.
Investițiile străine directe sunt relevante nu doar din perspectiva creării de capacități de producție, ci și din perspectiva acoperirii deficitului de cont curent al României. În lipsa ISD-urilor – care acoperă doar 25% din deficitul de cont curent al României (ieșirea efectivă de bani din țară) din perioada ian.-aug. – România trebuie să se împrumute pentru a acoperi acest deficit prin titluri de natura datoriei, purtătoare de dobânzi.
Problemele semnalate de investitori: birocrația, povara de reglementare și cea fiscală, inconsecvența politicilor. FIC: Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri este o ”necesitate urgentă”
Consiliul Investitorilor Străini (FIC), ce are în componență cele mai mari companii din România – membrii săi au o cifră de afaceri echivalentă cu 26% din PIB-ul României – susține că ”eliminarea măsurilor precum impozitul pe cifra de afaceri (IMCA)” este o ”necesitate urgentă (…) pentru a recâștiga încrederea investitorilor”.
„Sentimentul investitorilor rămâne rezervat, multe companii amânând alocarea de noi resurse de capital până la apariția unor semnale mai clare privind direcția economică și stabilitatea reglementărilor din România”, arăta Consiliul Investitorilor Străini, în sondajul Business Sentiment Index.
Conform sondajului, în materie de perspective de investiții, doar 25% dintre companii intenționează să crească investițiile de capital în următoarele 12 luni – o scădere de 10% față de ediția anterioară, din primăvară, și cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimul deceniu. Între timp, 49% vor menține nivelurile actuale de investiții, iar 26% intenționează să le reducă.
Statul nu-și „permite” să renunțe la IMCA
IMCA, care a fost criticat de sectorul privat românesc pentru faptul că afectează mai mult companiile românești – în special pe cele din sectoare cu marje mici de profitabilitate (6-7%) – decât multinaționale, trebuia eliminat prin proiectul de reformă fiscală din vară, dar în urma presiunilor PSD a fost menținut de Coaliție.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reiterat marți că este conștient de efectele negative ale acestui impozit asupra investițiilor și a subliniat necesitatea eliminării acestor obstacole pentru o repornire economică. Pe de altă parte, el a recunoscut dificultatea identificării unor surse alternative pentru a compensa pierderile bugetare generate de renunțarea la IMCA și la alte taxe similare, precum taxa pe construcții („taxa pe stâlp”).
„Voi ridica aceste teme în primele discuții din coaliție pentru a identifica soluții pentru fiecare domeniu. Trebuie, însă, să găsim și modalități de a substitui resursele bugetare pierdute”, a spus ministrul.
(Citește și: ”Impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) afectează mai mult companiile românești decât multinaționalele”)
Analist: Multe companii plătesc mai bine de jumătate din profit către stat din cauza IMCA/ Studii de caz din rândul companiilor antreprenorial autohtone
Cristian Tudorescu (foto), investitor și analist financiar, a realizat o listă cu câteva exemple de grupuri antreprenoriale românești care achită acel 1% din cifra de afaceri, care înseamnă mai mult decât impozitul de 16% din profit:
1, Arabesque SRL – cel mai mare distribuitor de materiale de construcții din România, cu capital autohton
„În 2023, aveau cifră de afaceri de 2.54 mld lei, profit înainte de impozit de 54 milioane lei (2,1%), peste 2.700 de angajați. În 2024, cifra de afaceri 2.57 mld. lei, profit înainte de impozit de 14 milioane RON (0,7%), pentru că în distribuție lupta pe costuri este foarte dificilă și fiecare procent de marjă contează. Prin aplicarea impozitului pe cifra de afaceri începand cu 2024, profitul net al Arabesque a rămas la 7 milioane lei. Adică statul i-a luat 50% din profit, în loc de 16% din profit”, arată Tudorescu.
Potrivit datelor financiare ale Arabesque, compania a și dat afară aproximativ 300 de angajați față de anul 2023.
2, Grupul Teraplast Bistrița – lider lider național în producția de granule PVC și tevi & instalații din PVC, cifră de afaceri de peste 1 miliard de lei
„Vrea să devină lider în Europa Centrală și de Est, a cumpărat companii în Republica Moldova, Croația, Austria & Ungaria. Adică exact ceea ce fac foarte rar business-urile românești, să cumpere companii de la alții. În 2024 a plătit impozit pe cifra de afaceri de circa 11 milioane lei, deși a avut un rezultat negativ. A plătit așadar impozit din pierdere. A publicat recent datele la 9 luni 2025: are profit înainte de impozit de 10,6 milioane de lei și a achitat 4,3 milioane de lei, deci cam 40% a dat statului și anul acesta”, arată Tudorescu.
3, Unicarm SRL Satu-Mare, axat pe producție de mezeluri & panificație
„Cifră de afaceri în 2024 de 439 milioane de lei, profitul înainte de aplicarea impozitului a fost 8,1 milioane de lei, rezultat net 3,8 milioane de lei. Statul i-a luat 54% din profit, în loc să îi fi luat 16%. Grupul are și compania de retail (Unicarm Supermarket SRL), cu o rețea de 90 de magazine alimentare. În 2024 a avut o cifră de afaceri de 816 milioane de lei, profit înainte de impozit de 25 de milioane (3,1%) și profit net 17 milioane lei. (…) Statul i-a luat și acesteia 32% din profit”, mai punctează analistul Cristian Tudorescu.
4, Annabella – rețea ajunsă la aproximativ 180 de magazine după ce au preluat o cotă din unitățile Mega Image
Compania cu acționariat românesc Annabella SRL a avut în 2024 vânzări de 683 milioane de lei, profit înainte de impozit 29 de milioane lei și rezultat net 22 milioane lei. 24% din profit a mers la stat.
5, Magazinele Diana SRL, o rețea românească de 88 de magazine
„Cifră de afaceri de 469 milioane lei în 2024, profit 15 milioane lei dintre care 4 milioane date statului, aproape o treime. Așa încât rezultatul net a rămas 11 milioane de lei”, a mai punctat Tudorescu.
6, Grup Feroviar Român
„GFR are 2.500 de angajați, iar per total compania a plătit impozit la stat cam 80% din profitul anului trecut: plătit 10 milioane din aproape 13”, mai arată Tudorescu.
Multinaționalele au „luxul” opțiunilor
Acesta punctează că și multiple companii multinaționale au anunțat fie că își mută investițiile sau le amână, fie au apărut informații că vor să iasă din România (Carrefour), fie că dau oameni afară sau închid fabrici.
1, Robert Bosch SRL, parte a grupului Bosch în România
– venituri în 2024 de 8,1 miliarde de lei,
– 5.876 de angajati,
– profit înainte de impozit 227 mil. RON , cu o marjă de 2,8%
– profit net de 158 mil. RON, adică a plătit impozit 31% din profit, mult mai mult față de clasicul 16% din profit pe care îl achita anterior, potrivit lui Cristi Tudorescu.
2, Aptiv Technology Services & Solutions SRL
Activă în producția componentelor auto, compania a anunțat în debut de noiembrie închiderea unei fabrici din Ineu, județul Arad, unde lucrau aproximativ 800 de angajați. Compania mai are o altă fabrică în Sânnicolau Mare (jud. Timiș).
– venituri în 2024: 1,44 mld lei din cele două fabrici,
– peste 2.700 de angajați, vor fi reduși la sub 2000 de oameni,
– profit înainte de impozit în 2024 de 51 milioane de lei (3,5%), profit net 36 milioane lei – adică statul a luat aproximativ 30% din profitul din 2024.
„În 2023 avuseseră venituri de 1,57 mld lei, profit brut de 77 milioane de lei și profit net de 71 de milioane, deci stăteau mai bine înainte de a se introduce IMCA. Dupa ce s-a introdus, stau mai prost și închid o fabrică”, punctează analistul Cristi Tudorescu.
3, Amazon Development Center SRL din Iași
– în 2024 a avut 802 milioane lei cifră de afaceri, în creștere cu 16%,
– 3400 de angajați,
– și pierdere netă 29 de milioane de lei.
– în ciuda pierderii, în contul IMCA au plătit la bugetul de stat 8 milioane de lei.
– Amazon Development Center a anunțat în iulie că va disponibiliza 500 de angajați.
4, Carrefour, cea mai mare entitate a grupului francez din țara noastră. Spune că are planuri de extindere în România
Liviu Sav, co-fondator BRIDGE-to-INFORMATION, a explicat la conferința anuală ”Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei” organizată de CDG că grupul francez Carrefour a plătit în anul 2024 un impozit general echivalent cu 70% din profitul brut anual, ca urmare a unei puternice alterări generate de impozitul pe cifra de afaceri (IMCA).
– în 2024, Carrefour România a avut venituri de 12,5 miliarde de lei
– 10.141 de angajați
– profit înainte de impozit de 179 milioane de lei (1,4% rată de profit) și profit net de doar 52 de milioane de lei, alterat de impozitul de 1% pe cifra de afaceri) – cu o rată de impozitare a profitului de 70%.
(Citește și: ”Liviu Sav, BRIDGE-to-INFORMATION: Carrefour a plătit un impozit de 70% pe profit în 2024, puternic alterat de IMCA”)
Presa franceză a scris în final de octombrie că intenționează să vândă operațiunile din România, iar în acest sens a angajat banca de investiții BNP Paribas pentru a testa apetitul cumpărătorilor.
Carrefour a transmis că are în continuare o strategie de business care vizează extinderea și consolidarea parteneriatelor cu producătorii români, iar informațiile apărute în presă privind vânzarea magazinelor din România ”nu reflectă un anunț oficial din partea companiei”.
„Strategia de prezență și investiții în România este cea comunicată către angajați, parteneri, investitori și spațiul public”, a transmis Carrefour, adăugând că a deschis 34 de magazine în 2025 și a plătit 1 miliard de lei la bugetul de stat în 2024, +20% față de 2023.
Ruxandra Jianu, cofondator The Tax Institute: Hilar e că strategia României e să sprijine industria – industrie care e defapt pusă în cap de IMCA
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) de 1%, introdus în 2024 cu ideea stopării transferurilor de profit de către multinaționale, este unul din factorii cei mai invocați în ceea ce privește reducerea atractivității economiei naționale în raport cu investitorii.
Specialiștii în fiscalitate punctează că în special companiile cu marjă de profit mică, apropiată de 6,25% sau apropiată de zero, sunt afectate puternic de IMCA.
- „Ce este hilar este că în strategia bugetară și în strategia economică a României pentru anul trecut se spunea că industria care trebuie impulsionată cel mai mult și care aduce cel mai mare plus-valoare în economie – că vorbeam de plus-valoare și am vorbit astăzi – este industria prelucrătoare. Ei bine, această industrie prelucrătoare este pusă în cap de IMCA. Nu contează că este străină, că este românească, că e capital mixt. Ea, toată, funcționează, pentru că asta e filosofia acestei industrii, cu marje foarte mici care sunt mâncate într-o proporție mai mică sau mai mare de acest impozit. Nici nu trebuie spus că este nevoie ca acest impozit să fie eliminat și asta urgent, până când efectele lui nocive nu încep să rostogolească bolovanul mai departe la vale și să atragă… Pentru că se creează un efect de bumerang. Tot ce înseamnă în jurul unei afaceri care începe să se restrângă din cauza IMCA afectează și pe orizontală și pe orizontală universul din jurul ei”, a spus Ruxandra Jianu, Tax Partner, Biriș Goran Consulting & Cofondator The Tax Institute.
Potrivit acesteia, IMCA este un impozit pe care nu-l mai are niciuna din țările din Europa: ”Este un impozit care, dacă stăm să ne uităm la esența tratatului de aderare, este împotriva tratatului care spune că singura taxă pe cifra de afaceri care poate fi aplicată în Uniune este TVA-ul”.
Alți „bolovani legați de gleznele economiei”, după cum a afirmat Ruxandra Jianu, sunt taxa pe stâlp, limitarea deductibilității dobânzilor, limitarea cheltuielilor intra-grup, taxarea excesivă a muncii și ”sistemul haotic de cote de TVA”.
(Citește și: ”Investițiile străine directe – record în 2022, cu peste 11 mld. euro. Domeniile și explicațiile creșterii abrupte”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
IMCA nu poate fi sustinut decat de cei care nu stiu cum functioneasa o societate. Este o totala nedreptate sa impozitezi in aceiasi masura o societate cu cheltuieli materiale peste 50% din cifra de afaceri cu una cu cheltuieli materiale sub 10%, adica sa pui egalitate intre un magazin care are un adaos comercial mediu de doar 15 – 20%, din care sa platese si salariatii si multe altele si o firma de consultanta care are cheltuieli materiale de aproape 0%. Oricum, in ambele cazuri, este o dubla impozitare – impozitezi salariile, deja impozitate, si la fel consumabilele, eventualul profit, etc. Este in totala contradictie cu TVA.