Parchetul Parisului a demarat o investigație privind posibila promovare a sinuciderii de către TikTok, după ce un deputat a semnalat influenţa nefastă a algoritmilor platformei asupra tinerilor.
Rezultatele anchetei ar putea impulsiona adoptarea interdicției a accesului la reţele de socializare a persoanelor în vârstă de până la 15 ani şi a ”interdicţiei pe timpul nopţii digitală”, în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani.
Ancheta urmează publicării, în septembrie, a concluziilor unei Comisii parlamentare de anchetă. Platforma, extrem de populară în rândul tinerilor, propune un ”ocean de conţinuturi nefaste” şi violenţă ”în toate formele”, condamna atunci, într-o conferinţă de presă, raportoarea comisiei, Laure Miller (EPR), citată de AFP, agenție prleuată de News.ro.
Preşedintele Comisiei, deputatul Arthur Delaporte (PS), a sesizat-o, la 11 septembrie, pe procuroarea Parisului, Laure Beccuau, estimând că ”TikTok a pus în mod deliberat în pericol sănătatea şi viaţa utilizatorilor săi”.
Reamintim că studii recente arată că rețelele sociale pot reprezenta un mediu periculos pentru persoanele cu risc de sinucidere, stimulând sentimente negative precum inadecvarea, scăderea stimei de sine, anxietatea și depresia. Postările cu conținut dăunător sunt mai frecvente decât cele care ar putea ajuta la ameliorarea riscului de sinucidere.
De asemenea, rețelele sociale pot „romantiza” suicidul și pot oferi detalii despre metode, ceea ce crește riscul pentru persoanele vulnerabile.
Algoritm susceptibil să conducă la sinucidere persoanele vulnerabile – captivi într-o buclă cu conținut dedicat
Această semnalare denunţă ”tocmai” ceea ce este ”considerat drept o moderare insuficientă a TikTok, uşurinţa accesării sale de către minori, algoritmul său elaborat, susceptibil să împingă persoanele vulnerabile către sinucidere, închizându-le foarte rapid într-o buclă de conţinut dedicat”, a sintetizat marţi, într-un comunicat, procuroarea.
O anchetă preliminară a fost încredinţată Brigăzii luptei împotriva criminalităţii cibernetice (BL2C) a Prefecturii Poliţiei Parisului, a precizat Laure Beccuau.
”Respingem în mod ferm acuzaţiile”, a replicat TikTok într-un comunicat transmis AFP, dând asigurări că propune ”peste 50 de funcţii şi parametri predefiniţi special concepuţi să asigure securitatea şi starea de bine a adolescenţilor”.
Arthur Delaporte a salutat, la rândul său, într-un comunicat, ”deschiderea acestei anchete, indispensabilă unei aprofundări şi eventuae sancţionări a multiplelor eşecuri ale platformei”.
”Businessul sordidului”
Investigaţiile BL2C vizează mai multe posibile infracţiuni.
În colimatorul anchetatorilor se află ”propaganda în favoarea unui produs, obiect sau metode preconizate drept mijloace de a-şi da moartea” un delict care se pedepseşte cu până la trei ani de închisoare şi o amendă de până la 45.000 de euro, potrivit procuroarei.
Sunt vizate de asemenea ”furnizarea platformei online pentru a permite o tranzacţie ilicită în bandă organizată” (10 ani de închisoare şi o amendă de un miliion de euro) şi ”alterarea funcţionării unui sistem automatizat de prelucrare de date în bancă organizată” (10 ani de închisoare şi o amendă de 300.000 de euro).
Aceste investigaţii vizează astfel ”publicarea unor conţinuturi care constau în promovarea sinuciderii”, precizează Laure Beccuau.
Într-o reacţie transmisă AFP în septembrie, TikTok respingea ”în mod categoric” ”prezentarea înşelătoare” a Comisiei, ”care caută să facă din întreprinderea noastră un ţap ispăşitor al unor probleme care privesc întregul sector şi socitatea”.
”Moderare insuficientă, conținuturi periculoase”
”Moderarea rămâne larg insuficientă, la fel ca şi controlul vârstei utilizatorilor”, subliniază marţi Arthur Delaporte.
”Însărcinat, împreună cu Stéphane Vojetta (Renaissance), cu o misiune, de către Guvern, cu privire la mize emergente în domeniul digital, ne vom prezenta concluziile la începutul lui decembrie”, a anunţat el.
Secţia de luptă împotriva criminalităţii cibernetice a Parchetului Parisului s-a bazat, în lansarea anchetei, pe analiza Comisiei parlamentare de anchetă şi pe diverse rapoarte cu privire la platformă.
Într-un raport, în 2023, Senatul ”sublinia un risc în domeniul libertăţii de exprimare, colectării datelor şi unor algoritmi ofensivi în consultarea unor conţinuturi periculoase”, aminteşte Beccuau.
Amnesty International trăgea un semnal de alarmă, într-un raport, în 2023, ”cu privire la pericolele algoritmului, considerat adictiv şi care expune unor riscri ale trecerii la fapte autoagresive în rândul tinerilor”, evocă procuroarea Parisului.
Serviciul de stat care luptă împotriva amestecurilor digitale externe – Viginum – evoca într-un raport, în februarie 2025, ”un risc critic de manipularea opiniei publice într-un context electoral”, mai subliniază Beccuau.
Parchetul lucrează în cooperare strânsă cu diverse servici ale statului implicate în aceste subiecte, ”mai ales ARCOM (autoritatea de reglementare a audiovizualului şi domeniului digital) şi Viginum”.
Raportoarea Comisiei parlamentare de anchetă Laure Miller preconiza, în septembrie, o interzicere a acesului la reţele de socializare a persoanelor în vârstă de până la 15 ani şi o ”interdicţie pe timpul nopţii digitală” în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani.
”Este timpul ca reţelele de socializare să le propună o ofertă distinctă minorilor. Şi cu verificarea vârstei”, a reacţionat directoarea generală a Asociaţiei e-Enfance, Justine Atlan.
(Citește și: Generația TikTok a României: 8 din 10 adolescenți accesează zilnic, vârsta medie de deschidere a unui cont – 13 ani. Timpul pierdut pe platformă)
****
Urmărește-ne pe Google News
