Taxele și contribuția cumulată a industriei tutunului în cei cinci ani de PNRR, echivalează cu aproximativ 105% din aceste fonduri europene, a declarat marți Oana Claudia Iacob, Corporate Affairs Manager, JTI Romania, în cadrul conferinței la CDG „Bugetul și fiscalitatea 2026: Așteptările economiei”, organizată marți la ASE în Aula Magna.
JTI România este prezentă pe piața locală din 1993, exportă circa 75% din producție și, alături de ceilalți mari producători, plasează România pe locul doi în top producători de produse din tutun din UE.
Sectorul tutunului virează anual la buget circa 5 miliarde de euro și angajează direct 6.500 de oameni, cu salarii medii nete peste media națională, iar în unele luni, chiar peste cele ale campionilor, angajații din IT.
„Politica privind accizele și deciziile care sunt luate la Bruxelles pe această temă ar trebui să ia în considerare specificitățile fiecărui stat membru. Altfel, ne putem trezi că avem un cost și mai mare. De fapt, istoria ne arată că România a trecut în 2010 prin acest spike, acest vârf al contrabandei, care este experimentat în prezent de unele state din Vest – Franța, Olanda. La nivel european, este esențial ca nivelurile de acciză ce vor fi stabilite să fie adaptate specificităților fiecărui stat membru.

„În aceste zile, toată lumea vorbește de traiectoria fiscală pe care o va lua România în anul următor și am aflat foarte multe lucruri despre PNRR. Domnul ministru Nazare spunea că 2026 va fi anul PNRR. Știrile din ultima perioadă ne arată că din PNRR, în valoare de 21,4 miliarde de euro, am absorbit în aproape cinci ani 11 miliarde și ne mai rămân de atras în următoarele 10 luni încă 10 miliarde.
Această realitate ne obligă să ne uităm către surse de venit sigure, iar industria tutunului este un pilon al stabilității. De ce spun acest lucru? Pentru că taxele și contribuția cumulată a industriei tutunului, în perioada aceasta de cinci ani de când se desfășoară PNRR, depășesc valoarea PNRR, atingând 105%, adică mai mult decât fondurile atrase prin acest mecanism.
Este o performanță fiscală care ne demonstrează că România are resurse de a genera venituri proprii consistente, atunci când există o politică fiscală echilibrată. Sau, mai bine spus, când ajustările fiscale sunt în limita de suportabilitate, atât pentru consumatori, pentru bugetul statului, cât și pentru industrie”, a explicat Oana Claudia Iacob.

Industria tutunului este nu doar un sector suprareglementat, ci și ca pe un partener la sustenabilitatea bugetară, cu o contribuție anuală de circa cinci miliarde de euro, sumă ce echivalează, a explicat Oana Claudia Iacob, cu:
- jumătate din valoarea rămasă din PNRR
- adică este 1,4% din PIB
- peste 7% din veniturile fiscale
- 46% din veniturile din accize ale României
Impactul contrabandei – anul trecut, 9% din piață

Contribuția industriei la bugetul țării ar fi chiar mai ridicate, dacă nu ar exista pierderile din contrabandă, un fenomen ce a atins vârful în 2010, când comerțul ilicit a reprezentat 36% din piață.
Evoluția istorică:
- Pierderile din contrabandă, la nivelul anului trecut, ca valoare medie, au fost de 9% din piață, în jur de 400 de milioane de euro.
- Maximul istoric a fost atins în 2010 – 36%, contrabanda fiind principalul actor de pe piață, iar pierderile la buget au fost în valoare de un miliard de euro.
- Minim istoric, în perioada post pandemică, când ponderea a coborât la 6%.
- În luna august a acestui an, contrabanda a atins maximul ultimilor cinci ani – 11,9% din piață.
- În septembrie, valoarea a fost de 9,6%
- Luna octombrie a adus o temperare a fenomenului.
Bulgaria, principala sursă de alimentare a comerțului ilicit, după intrarea în Schengen
Există o relație directă între fenomenul comerțului ilicit și creșterea accizelor, iar diferențele față de accizele țărilor vecine sunt un factor important, mai ales când aceste diferențe sunt semnificative, a mai explicat Oana Claudia Iacob:
„Observăm că una din trei țigări provine din Bulgaria, ceea ce înseamnă că se pierd taxe și accize la venitul bugetului României. În același timp, zone ce tradițional erau afectate de comerțul ilicit – Nord-Estul României (granița cu Moldova și Ucraina) și granița de Sud-Vest (cu Serbia) – azi nu mai sunt pe primul loc, prima poziție fiind ocupat de zona de Sud (granița cu Bulgaria). Este efectul post-Schengen. Avem de-a face cu libera circulație a mărfurilor și a persoanelor, un principiu fundamental al UE, însă rămâne de văzut în ce măsură limita de patru cartușe pe persoană fizică este respectată sau nu.
Pentru că, așa cum spuneam, diferența de acciză este destul de mare și față de Bulgaria – 105 euro pe 1.000 de țigarete, în timp ce în România acciza este de 140 de euro. Iar Bulgaria nu este țara cu cele mai mari accize dintre vecinii noștri: Republica Moldova, Ucraina și Serbia au accize sub 100 de euro pe 1.000 țigarete”.
Proiect de directivă europeană de creștere a nivelului minim al accizei la tutun
Acciza din România este pe locul 23 în UE, în termeni nominali, însă situația se schimbă radical în momentul în care este raportată la puterea de cumpărare. În opinia reprezentantei JTI, acesta este punctul de referință, pentru că este vorba despre impactul fiscal asupra consumatorului.
La Bruxelles, se dezbate în prezent un proiect de directivă privind accizele la produsele din tutun, iar documentul propune un nivel minim al accizei fixat la 215 euro per 1.000 de țigarete, în timp ce Bulgaria are acum un nivel de 115 euro, România – 140 de euro, iar fosta directivă prevedea un nivel minim de doar 90 de euro.
„Politica privind accizele și deciziile care sunt luate la Bruxelles pe această temă ar trebui să ia în considerare specificitățile fiecărui stat membru. Altfel, ne putem trezi că avem un cost și mai mare. De fapt, istoria ne arată că România a trecut în 2010 prin acest spike, acest vârf al contrabandei, care este experimentat în prezent de unele state din Vest – Franța, Olanda. La nivel european, este esențial ca nivelurile de acciză ce vor fi stabilite să fie adaptate specificităților fiecărui stat membru.
Altfel, ne putem trezi că ajungem în situația Franței, unde contrabanda e la 40%, ceea ce înseamnă 5 miliarde de euro la buget. În cazul României, un asemenea nivel ar avea drept consecință pierderi de peste 1,5 mld euro, o sumă care este echivalentul a două bugete de ministere, cel al Economiei și cel al Culturii. Veți spune că tot e mai puțin decât 5 miliarde euro, dar raportat la PIB-ul Franței înseamnă 0,1 %, iar pentru noi 0,5% din PIB. Dat fiind că încercăm să reducem deficitele, 0,5% ar fi un procent cu un impact economic mult mai mare”, a mai declarat Oana Claudia Iacob.
Exemplu de efect nedorit al unor creșteri insuportabile ale accizei:
„În 2023, acciza a crescut cu 31 de lei (5%) și a generat venituri mai mari, de peste 8%, în timp ce o creștere mult mai mare, în 2024, și aplicată pe întreg anul, din ianuarie până în decembrie, a generat venituri cu doar 5% mai mari. Aceasta demonstrează că nu întotdeauna o acciză mai mare aduce și venituri mai mari și că o politică fiscală echilibrată este mult mai eficientă decât politicile fiscale agresive”.
Aceste efecte nedorite arată că trebuie continuat efortul de combatere a contrabandei, pentru că poate afecta sustenabilitatea bugetului și, nu în ultimul rând, este nevoie de recunoașterea rolului strategic al industriei tutunului, a insistat Oana Claudia Iacob, explicând: „Pentru că, așa cum vă spuneam, avem o contribuție semnificativă în PIB, suntem un mare exportator, suntem angajator de top și suntem și mare investitor, pentru că, de-a lungul anilor, investițiile acestei industrii au fost esențiale pentru economia României”.
„Sperăm ca România să transmită clar mesajul, în ceea ce privește proiectul de directivă, că nivelurile propuse sunt disproporționate, ele putând afecta sustenabilitatea veniturilor bugetare și chiar traiectoria de ajustare a deficitului bugetar agreată cu Comisia Europeană” a ]ncheiat reprezentanta JTI.
(Citește și: LIVE DE LA 09:30 / Conferința: Bugetul și fiscalitatea 2026: Așteptările economiei. Marți, 04 noiembrie 2025, orele 09:30 – 14:00, ASE, Aula Magna)
****