În 22 de state UE, rata persoanelor care aveau un loc de muncă și erau expuse riscului de sărăcie, anul trecut, era mai mare în cazul bărbaților, decât în cazul femeilor, cel mai mare ecart între sexe fiind înregistrată în România – de 8,1 puncte procentuale, conform unor date publicate luni de Eurostat.
Explicația recordului românesc efectul combinat al două situații:
- rată mică de ocupare în rândul femeilor – gradul de ocupare a bărbaților români a fost în T2 de 77,8%, comparativ cu 59,2% la femei, pentru categoria de vârstă 24 – 64 de ani; în UE, mediile au fost 81% vs. 71,3%
- deși sunt puține femei angajate, ele sunt majoritare în mai multe domenii bine plătite, precum sănătatea și educația. De exemplu, în anul școlar/universitar 2024-2025, procentul femeilor în personalul didactic a fost de 83% la nivelul întregului sistem educațional preuniversitar. Pe niveluri educaționale – aproape 100% din angajați sunt femei în antepreșcolar și preșcolar, peste 82% – în învățământul primar și gimnazial, peste 74% în învățământul postliceal, 72.7% în liceu și 67.1% în învățământul profesional.
În Germania, ratele erau identice pentru bărbați și femei, în timp ce în Cehia, Letonia, Cipru și Luxemburg ratele angajaților în risc de sărăcie erau mai ridicate în cazul femeilor decât în cazul bărbaților.
8,2% din europenii care lucrează se confruntă cu riscul de sărăcie
Anul trecut, 8,2% din cetățenii de cel puțin 18 ani ai UE care lucrau (salariați sau lucrători independenți) se confruntau cu riscul de sărăcie, ponderea fiind semnificativ mai scăzută pentru femei (7,3%) decât pentru bărbați (9%),conform Eurostat.
Cel mai ridicat procent de angajați expuși la riscul de sărăcie era în Luxemburg (13,4%), iar cel mai scăzut în în Finlanda (2,8%).
În rândul statelor cu ponderi între 10% și 12% se află: Bulgaria, Spania, România (10,9%), Grecia, Estonia, Italia și Slovacia.
Riscul de sărăcie nu afectează doar persoanele care locuiesc în gospodării cu intensitate de lucru scăzută sau nu au loc de muncă, atrage atenția Eurostat.
(Citește și: România și Austria, singurele state UE cu o creștere a disparităților de ocupare a forței de muncă între regiuni în ultimul deceniu. Cum arată regiunile noastre)
****
Urmărește-ne pe Google News
