Un raport al Curții de Conturi constată că mai mult de jumătate dintre orașe (55% din total) și 15% din comunele României nu mai îndeplinesc pragul minim al numărului de locuitori prevăzut de legislație pentru încadrarea în categoriile respective.
În plus, în 2023, „doar 27% dintre comune şi 34% dintre oraşele mici au reuşit să se finanţeze din venituri proprii în proporţie mai mare de 50%”, au mai constat auditorii.
Potrivit raportului, există o discrepanță semnificativă între cerințele legislative pentru înființarea de comune/declararea de orașe și realitatea demografică a unor localități din România, în sensul în care multe dintre acestea nu s-ar mai încadra în categoria din care fac parte, dacă ar fi analizate din acest punct de vedere.
Auditorii au constatat, în urma analizelor făcute privind oraşele şi comunele, că valoarea ridicată a cheltuielilor de personal poate limita dezvoltarea acestora. În raport se arată că actualul cadru legislativ „nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administraţia locală şi a răspunde nevoilor specifice ale comunităţilor”.
„La nivelul anului 2023, 119 oraşe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 oraşe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv”, arată raportul Curţii de Conturi. Potrivit legii, pragul minim pentru constituirea oraşelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori.
Raportul analizează și modul în care sunt gestionate resursele oraşelor şi comunelor, arătând că derogările legislative anuale, deşi menite să echilibreze bugetele locale, „pot influenţa pe termen lung autonomia financiară a UAT-urilor”.
„În anul 2023, doar 27% dintre comune şi 34% dintre oraşele mici au reuşit să se finanţeze din venituri proprii în proporţie mai mare de 50%. Totuşi, capacitatea de finanţare din venituri proprii a crescut de la an la an în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor decât în cazul oraşelor mici. Ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare, semnalează auditorii. În anul 2023, doar 31% dintre comune au reuşit să îşi susţină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere semnificativă faţă de 2022 (52%) şi 2021 (44%). În ceea ce priveşte oraşele mici, 76% şi-au susţinut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 şi 81% în anul 2021”, informează Curtea de Conturi.
Auditul remarcă faptul că, prin comparaţie cu municipii şi consilii judeţene, oraşele şi comunele întâmpină dificultăţi mai mari în atragerea de personal.
„Cheltuielile de personal aferente comunelor sunt semnificativ mai mici faţă de cele ale oraşelor care deservesc acelaşi număr de locuitori. Totodată, bugetele UAT-urilor mici se confruntă cu o presiune suplimentară generată de costurile aferente asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav. Astfel, în perioada 2021-2023, numărul de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav a crescut cu 7%, iar plăţile aferente cu 38%”, indică sursa citată.
În ceea ce priveşte costurile aferente personalului din administraţia publică locală, raportul notează că modul actual de stabilire a coeficienţilor pentru indemnizaţiile primarilor şi viceprimarilor, cu implicaţii în stabilirea salariilor angajaţilor din administraţia publică, creează discrepanţe între oraşe şi comune atunci când acestea deservesc un număr de locuitori similar.
Aceste diferenţe duc la costuri salariale mai mari în oraşe, atât pentru aleşii locali, cât şi pentru personalul din aparatul administrativ şi se poate ajunge la situaţii în care serviciile publice să nu fie oferite la acelaşi nivel, deşi cheltuielile salariale sunt mai mari în oraşele cu un număr de locuitori comparabil cu cel al comunelor.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Reforma, capitalismul și democrația României desenate de Ceaușescu”)
(Citiți și: ”O radiografie a administrației: România ”urbanului mic”. Sărăcia orașelor non-municipii reședință, care nu au nici angajați, nici firme pentru a încasa taxe. Cifrele unei situații socio-financiare dărâmătoare”)
(Cititi si: Curtea de Conturi, despre platforma informatică a CNAS: Infrastructură depășită, capacitate de procesare și stocare reduse, lipsa specialiștilor IT, acces al unor „părți terțe neprecizate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
