Ungaria și-a redefinit relația energetică în raport cu Rusia, numind dependența de Moscova un „risc” în cadrul unui nou plan național — o schimbare notabilă față de poziția anterioară a guvernului de la Budapesta.
Limbajul folosit rezonează cu documentele de politică energetică ale UE, marcând o schimbare notabilă pentru executivul prim-ministrului Viktor Orbán (foto), care a fost mult timp în minoritate în cadrul blocului de 27 de țări în opoziție față de sancțiunile împotriva Moscovei și față de eliminarea treptată a importurilor de energie din Rusia.
Proiectul actualizat al Planului Național de Energie și Climă (NEKT) al Ungariei adoptă un ton vizibil diferit față de narațiunea anterioară a guvernului privind importurile de energie din Rusia, transmite Daily News Hungary.
În timp ce comunicările oficiale din ultimii ani descriau gazele și petrolul rusesc ca fiind un lucru de la sine înțeles – chiar ca „garanție a prețurilor scăzute la energie” – noul document al ministerului definește explicit dependența țării ca fiind un risc care trebuie redus.
Planul revizuit, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, afirmă că aprovizionarea energetică a Ungariei rămâne puternic dependentă de importurile rusești, în special în cazul petrolului, gazelor naturale și combustibilului nuclear.
Conform documentului, războiul în curs dintre Rusia și Ucraina a evidențiat faptul că riscurile generate de această dependență trebuie acum abordate „printr-un set mai larg de instrumente”, deoarece modelele anterioare de aprovizionare nu mai oferă suficientă siguranță.
„Nu doar în interesul Ungariei, ci și al regiunii”
Textul ministerului conține un limbaj neobișnuit de direct pentru un document oficial maghiar. Un pasaj-cheie afirmă:
„Datorită rolului țării în regiune în distribuția produselor petroliere, gestionarea riscurilor generate de dependența de importuri și diversificarea aprovizionării cu petrol — reducând astfel expunerea față de furnizorul dominant, actualmente partenerul rus — nu este doar în interesul Ungariei, ci și al regiunii.”
În anii anteriori, comunicările guvernamentale subliniau necesitatea importurilor rusești. Chiar în această toamnă, ministrul de externe Péter Szijjártó avertiza că securitatea energetică a Ungariei ar fi „distrusă” fără petrol și gaze rusești.
La începutul acestei săptămâni, Szijjártó a anunțat că guvernul va folosi „toate mijloacele politice și legale” pentru a bloca o nouă propunere a UE menită să interzică importurile de energie din Rusia. El a susținut că Comisia Europeană „nu are idee ce consecințe ar avea o astfel de măsură” pentru țări precum Ungaria sau Slovacia și a afirmat că pachetul ar „ucide securitatea energetică”.
Planul ministerului adoptă însă un ton vizibil diferit. Reducerea dependenței nu este prezentată ca o chestiune politică, ci ca o necesitate strategică.
Planul propune o decuplare parțială și progresivă de Rusia
În timp ce Uniunea Europeană se pregătește să elimine treptat toate importurile de petrol și gaze din Rusia până în 2028, proiectul ministerului maghiar propune un calendar mai gradual. Până în 2030, obiectivul este reducerea dependenței Ungariei de importuri la 80% pentru gazele naturale și 85% pentru petrol – nu o retragere completă, ci o decuplare parțială și progresivă.
Această abordare mai lentă este în mare măsură conformă cu retorica de lungă durată a guvernului, care prioritizează securitatea aprovizionării în fața schimbărilor bruște.
Planul identifică mai multe instrumente pentru a atinge acest obiectiv: reducerea consumului de gaze, îmbunătățirea eficienței energetice și diversificarea rutelor și furnizorilor de import.
De asemenea, documentul evidențiază proiecte de infrastructură noi sau extinse, cum ar fi terminalul LNG Krk din Croația, conexiunile la rețelele italiene și slovene, precum și o conductă de petrol planificată între Serbia și Ungaria.
Schimbarea survine după ce președintele SUA, Donald Trump, aliat al lui Orbán, a impus miercuri sancțiuni asupra Rosneft și Lukoil, cei doi cei mai mari producători de petrol din Rusia, într-un efort de a slăbi capacitatea Kremlinului de a-și finanța mașina de război.
Măsura marchează primele restricții ale lui Trump asupra Moscovei de la preluarea mandatului în ianuarie și urmează anulării unui posibil summit între Trump și președintele rus Vladimir Putin în Ungaria, care a fost anulat după ce Kremlinul a refuzat să-și relaxeze cererile dure privind încheierea războiului din Ucraina.
(Citește și: ”Ministrul Burduja, despre acordul pentru exportul în Ungaria al gazelor din Marea Neagră: „Nu ne deranjează să înlocuim dependența Ungariei de Rusia cu o dependență de România””)
***
Urmărește-ne pe Google News
