România se situează sub media europeană la consumul de droguri, dar peste media europeană la consumul de alcool, tutun, jocuri de noroc și la dependența online, în condițiile în care țara noastră nu dispune de suficienți specialiști în sănătatea mintală a copiilor și tinerilor, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, comentând rezultatele studiului european ESPAD 2024 pe această temă.
„Consumul de droguri în școlile din România este sub media europeană, dar asta nu ne încălzește prea mult, pentru că nivelul rămâne oricum prea ridicat față de cât ne-am dori. Aș vrea, însă, să punem lucrurile în context: suntem sub media europeană la consumul de droguri, însă, din păcate, suntem peste medie în ceea ce privește consumul de alcool, fumatul, jocurile de noroc și dependența online. (…) Dacă pe prima componentă, împreună cu Ministerul de Interne, începem să ne mișcăm bine — în școli sunt optimist, lucrurile merg în direcția bună, iar colaborarea cu părinții este tot mai eficientă — avem însă dificultăți în organizarea serviciilor medicale și psihologice (…). Nu avem suficienți specialiști și nici suficiente centre. Când spun că nu avem specialiști, mă refer la cei pregătiți specific în acest domeniu, pe baza unor protocoale validate științific. Acestea sunt nivelurile pe care trebuie să le dezvoltăm”, a declarat ministrul Daniel David, vineri seara, într-o intervenție online în cadrul unei dezbateri organizate la Sibiu, potrivit Agerpres.
El a subliniat că, deși în ultimii ani au fost organizate mii de activități de prevenire și informare în școli, acestea au fost necoordonate și lipsite de o strategie unitară. Din acest motiv, ministerul a elaborat un model de intervenție cu trei componente:
- Curățenie în jurul școlilor – toleranță zero față de droguri și dealeri, în colaborare cu Ministerul de Interne;
- Educație și conștientizare în școli – introducerea în curriculum a temelor despre stil de viață sănătos, autocunoaștere, prevenirea consumului de substanțe și a altor comportamente de risc;
- Implicarea părinților și a serviciilor de sănătate – întărirea legăturii dintre școală, familie și specialiștii medicali și psihologi din afara sistemului educațional.
„În 2024, în 2023 și înainte, precum și în 2025, au fost mii, zeci de mii de activități legate de adicții în școli. Problema era că aceste activități erau adesea necoordonate, fără o schemă generală. Intervenim, e foarte bine, dar cum le coordonăm, cum le integrăm într-un demers care să aibă efecte reale? Asta am încercat să fac prin modelul cu trei componente:
prima — să facem curat în jurul școlilor, adică toleranță zero pentru droguri și dealeri; colaborarea cu ministrul Predoiu este excelentă și cooperarea cu Ministerul de Interne funcționează bine.
A doua componentă vizează acțiunile din școli, pentru conștientizare. De multe ori, primele semne ale consumului sunt observate de colegi sau profesori, nu de psihologi sau medici. (…) De aceea am început să introducem astfel de teme în curriculum. Am propus două cursuri noi pentru liceu: Stil de viață sănătos – care abordează consumul de alcool, droguri, fumat, sex neprotejat și alimentație nesănătoasă – și Autocunoaștere personală, un curs important pentru adolescenți”, a explicat ministrul Daniel David.
El a adăugat că „oricât ar munci școala și psihologii din școli, aceștia nu pot înlocui părintele, care trebuie să fie implicat activ în procesul de prevenție și sprijin”.
România are cinci specialiști în psihiatrie pediatrică la 100.000 de locuitori, de șase ori mai puțini ca Germania
Prezent la dezbatere, Ciprian Băcilă, președintele ales al Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) și director medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu, a reamintit că România se confruntă cu o criză acută de specialiști în sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, fiind necesară dezvoltarea serviciilor de consultații la distanță (telemedicină) și a echipelor mobile din cadrul centrelor de sănătate mintală și de prevenire a adicțiilor.
„România are în prezent aproximativ 260 de medici specializați în psihiatrie pediatrică în sistemul public, adică doar cinci specialiști la 100.000 de locuitori, în timp ce în Germania sunt 29 la 100.000. Există județe unde nu există niciun medic de psihiatrie pediatrică, iar în multe localități rurale serviciile de sănătate mintală lipsesc complet. Din cauza deficitului de personal, în unele centre universitare linia de gardă în psihiatrie pediatrică nu poate fi asigurată”, a spus medicul Ciprian Băcilă.
Potrivit acestuia, este necesară o programă de sănătate mintală pentru profesori și elevi.
„Cred că primul pas este ca toți factorii decizionali să stea la aceeași masă. Trebuie să vedem situația reală și să realizăm o programă de studiu care să includă sănătatea mintală — în special pentru profesori. Copiii petrec mult timp cu profesorii, la școală sau afterschool, iar aceștia sunt primii care pot observa tulburări de atenție, de comportament sau de concentrare. (…) Este esențială o programă prietenoasă, adaptată copiilor, astfel încât să înțeleagă ce înseamnă sănătatea mintală”, a subliniat Băcilă.
El a menționat, de asemenea, că dependența de online nu este încă recunoscută oficial ca boală, și a anunțat că, împreună cu Clubul Rotary, ARPP va derula un program pilot în București și Sibiu, în cadrul căruia psihiatrii, psihologii și consilierii școlari vor discuta cu profesorii și părinții despre sănătatea mintală a copiilor și adolescenților.
14% dintre copii au jucat pe bani
La rândul său, Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației „Salvați Copiii” România, a atras atenția asupra fenomenului alarmant al adicțiilor în rândul copiilor și adolescenților – de la jocuri de noroc și fumat, până la consum de alcool, droguri și dependență digitală.
„Din păcate, foarte mulți copii joacă pe bani. (…) Aproximativ 14% dintre copii au jucat pe bani, 40% au cunoscuți care joacă, iar unul din zece copii are în familie o persoană dependentă de jocuri de noroc. (…) O altă problemă, ținută mult timp sub tăcere, este dependența de droguri. Ultima noastră cercetare arată că patru din zece copii cunosc pe cineva care a consumat droguri, 27% au consumat alcool în ultima săptămână, iar aproape 50% au fumat diferite tipuri de țigări. Potrivit unui raport recent al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile, unul din doi adolescenți români are un risc ridicat de dependență digitală. România este pe locul patru la consumul de tutun în rândul adolescenților; unul din doi a încercat țigări electronice, opt din zece consumă alcool, iar unul din patru a avut acces la jocuri de noroc”, a declarat Gabriela Alexandrescu.
La nivele european se observă o tendință descrescătoare a consumului de alcool și tutun
Conform Raportului ESPAD 2024 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), publicat joi de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA), România se situează peste media europeană la consumul de alcool, tutun, jocuri de noroc și utilizarea excesivă a mediului digital în rândul adolescenților.
„Deși la nivel european se observă o tendință descrescătoare a consumului de alcool și tutun în rândul adolescenților, România rămâne peste media europeană în ambele cazuri. Timpul petrecut de elevi pe rețelele de socializare sau în jocurile de noroc este, de asemenea, mai mare decât media europeană”, se arată în comunicatul privind raportul.
Raportul mai arată că România ocupă locul 4 la consumul de tutun, unul din doi elevi a încercat țigări electronice, opt din zece adolescenți consumă alcool, iar unul din patru a avut acces la jocurile de noroc. Studiul a fost realizat în 2024 în 37 de state europene, pe un eșantion de 113.882 de persoane cu vârste între 15 și 16 ani. În România, datele au fost colectate în perioada 19 aprilie – 12 iunie 2024, de la 8.543 de elevi din toate județele.
(Citește și: ”Monitorul Social – România e pe primul loc în UE la șomajul tinerilor sub 25 de ani, deși șomajul general e sub media europeană”)
***
Urmărește-ne pe Google News
