Aproximativ 41,9% din tinerii între 15 și 24 ani aflați în șomaj anul trecut erau șomeri de lungă durată, adică aveau acest statut de cel puțin șase luni, conform datelor publicate marți de INS privind ocuparea și șomajul în 2024.
Indicatorul ce măsoară ponderea șomerilor de lungă durată se numește incidența șomajului de lungă durată și se calculează prin raportarea la numărul total de șomeri.
În cazul tinerilor, durata luată în calcul pentru stabilirea ratei șomerilor de lungă durată și a incidenței acestui tip de șomaj este de șase luni, în timp ce pentru șomajul general, numit și șomajul BIM (pentru categoria de vârstă 15 – 64 de ani, folosită în definiția internațională), șomeri de lungă durată sunt cei care au stat în afara pieței muncii cel puțin 12 luni.
Incidența șomajului de lungă durată în cazul șomerilor BIM a fost și ea foarte ridicată, de 33,4% din totalul acestora.
Alte mențiuni metodologice importante:
- Rata şomajului de lungă durată reprezintă ponderea şomerilor aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste în populaţia activă.
- Rata şomajului de lungă durată pentru tineri (15-24 ani) reprezintă ponderea şomerilor tineri aflaţi în şomaj de 6 luni şi peste în populaţia activă de 15-24 ani.
Rata șomajului persoanelor cu educație scăzută, de aproape 3 ori mai mare decât media națională
- Rata şomajului a fost de 5,4%, valoare mai scăzută decât cea ȋnregistrată ȋn anul precedent, 2023, cu 0,2 pp.
- Rata şomajului a fost de doar 1,9% în cazul persoanelor cu studii superioare.
- Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii cu nivel de educație scăzut, în cazul cărora rata medie a fost de 15,2%. În cazul persoanelor cu educație de nivel mediu, rata s-a situat la 4,4%.
- Cel mai mare șomaj s-a înregistrat în cazul tinerilor (15 – 24 de ani) din mediul rural – 26,3%.
- Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,8%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 33,4%.
- Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 10,0%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 41,9%.
Evoluție spectaculoasă a ocupării persoanelor cu vârste între 55 și 64 de ani, în ultimii 8 ani – de la 35,3% în 2016, la 53,4% în 2024
Evoluția ocupării pe grupe de vârstă arată că, în timp ce rata includerii pe piața forței de muncă a urcat semnificativ în cazul românilor între 55 și 64 de ani, ocuparea în rândul tinerilor rămâne o restanță pentru care guvernele nu au reușit să elaboreze politici eficiente.
Mare parte a problemei șomajului tinerilor se află în outputul sistemului de învățământ preuniversitar, care afectează și piața muncii, și performanța învățământului universitar românesc.
- Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 63,8%, în 2024, în creștere față de anul anterior cu 0,8 pp.
- Rata de ocupare a populației în vârstă de 20 – 64 ani a fost de 69,5%, în creștere față de anul anterior cu 0,8 puncte procentuale.
- Conform INS, în anul 2024 populația activă a României era de 8,304 milioane persoane, din care 7,853 milioane erau persoane ocupate și 451.000 erau șomeri.
- INS menționează că rata de ocupare a fost mai mare la bărbați (72,0%, față de 55,3% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (69,8%, față de 57,0% în mediul rural).
- Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 19,2%, iar cea a persoanelor vârstnice (55 – 64 ani) de 53,4%.
- Cea mai spectaculoasă evoluție a ocupării se observă în categoria persoanelor între 55 și 64 de ani, unde politicile guvernamentale (creșterea vârstei standard de pensionare și limitarea pensionărilor anticipate și a drepturilor bănești corespunzătoare) elaborate sub presiune, pe măsura avansului deficitului de forță de muncă, au dus la o creștere cu aproape 20 de pp, între 2016 și 2024.
- Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (90,0%).
- Erau ocupate 66,5% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și 36,9% dintre cele cu nivel scăzut de educație.
Sectorul privat – 82,8% din populația ocupată
- Salariații, în creștere față de anul precedent (+104.800 persoane), au deținut în continuare cea mai mare pondere (85,3%) în totalul populației ocupate.
- În anul 2024 lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 13,3% din populația ocupată.
- Distribuția populației ocupate pe forme de proprietate arată că sectorul privat a absorbit 82,8% din aceasta; sectorul public concentra 16,6% din populația ocupată, iar în sectorul mixt lucrau 0,6% dintre persoanele ocupate.
- Specialiștii în diverse domenii de activitate și lucrătorii în domeniul serviciilor înregistrau cele mai mari ponderi în totalul populației ocupate (17,9% fiecare).
- Ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau și muncitorii calificați și asimilați (17,3%).
Populația ocupată, pe sectoare economice
- Din totalul persoanelor ocupate, 11,3% lucrau în sectorul agricol, 32,6% în industrie și construcții, iar 56,1% în servicii.
- În activitățile neagricole erau ocupate 6,968 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (21,2%), comerț (19,8%) și construcții (12,1%).
Din totalul persoanelor ocupate, în anul 2024:
- Au lucrat cu program parțial 252.000 persoane (3,2%).
- Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parțial lucrau în sectorul agricol (75,3%).
- În anul 2024, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,7 ore pe săptămână; 44.200 persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 10,8 ore pe săptămână.
(Citește și: Șomajul general scade, însă rata în rândul tinerilor rămâne cea mai ridicată din UE și pe sens invers trendului european)
****
Urmărește-ne pe Google News
