Ținta de deficit de 6% din PIB din 2026 are în spate ipoteza majorării veniturilor curente cu 1,2 puncte procentuale din PIB, din majorările de taxe, precum și o scădere a cheltuielilor de personal și de asistență socială de 1,7 pp în PIB, ca urmare a menținerii măsurii de înghețare a salariilor în sectorul bugetar și a pensiilor, potrivit scrisorii prezentate de România Comisiei Europene, la ECOFIN-ul de la începutul lunii.
Acest document (Comisia a publicat anexa, disponibilă integral mai jos) va sta la baza evaluării Comisiei referitoare la măsurile întreprinse de România pentru a reechilibra finanțele publice și a ieși din procedura de deficit excesiv.
”În anul 2026, consolidarea fiscală se accentuează, deficitul bugetar ESA fiind estimat să se reducă cu 2,4 puncte procentuale din PIB față de anul 2025, respectiv la 6,0% din PIB, Această ajustare este realizabilă luându-se în calcul măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua parte a anului 2025, atât pe partea de venituri care aduc o majorare a veniturilor curente de aproximativ 1,2 puncte procentuale în PIB față de anul 2025, cât și pe partea de cheltuieli care conduc la diminuarea cheltuielilor de personal și de asistență socială de aproximativ 1,7 puncte procentuale în PIB față de anul 2025, ca urmare a menținerii măsurii de înghețare a salariilor în sectorul bugetar și a pensiilor”, se arată în document.
Pe de altă parte, în document se mai arată că o parte din cheltuieli ar urma să crească în 2026, cele mai problematice fiind cele cu dobânzile, care ”își majorează ponderea în PIB cu 0,3 puncte procentuale”.
Totodată, investițiile publice cresc cu 0,3 pp din PIB, în contextul accelerării implementării proiectelor finanțate prin PNRR, odată cu intrarea acestuia în ultima etapă de implementare, precum și implementarea proiectelor finanțate din cardul financiar multianual 2021-2027.
Restul cheltuielilor se estimează sa se mențină la același nivel ca în anul 2025, ca pondere în PIB.
”Creșterea cheltuielilor nete se menține în limitele stabilite prin Recomandarea Consiliului din iulie 2025, respectiv sub 2,8% în 2025 și sub 2,6% în 2026, asigurând conformitatea cu cerințele privind ajustarea deficitului excesiv și respectarea regulilor fiscale europene”, asigură autoritățile române.
Situația fiscal-bugetară a României, perspectivele și stadiul măsurilor fiscale adoptate recent au fost discutate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul unei întâlniri bilaterale cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, în marja reuniunii Consiliului miniştrilor de finanțe din UE (ECOFIN), de la Luxemburg din 11 octombrie.
Cei doi oficiali au discutat măsurile de reducere a deficitului adoptate de România, precum și pașii următori pentru elaborarea unui buget realist pe anul 2026 care să păstreze ambițiile în ceea ce privește investițiile la care România s-a angajat, potrivit unui comunicat al guvernului.
”Vom transmite, în 15 octombrie, raportul către Comisia Europeană, iar acesta se bazează pe măsurile adoptate în pachetele 1 și 2, măsuri care stau la baza evaluării Comisiei Europene referitoare la măsurile efective întreprinse pentru reîncadrarea în traiectoria asumată (de deficit, n.r.). Măsurile recente și evaluarea acestora stau la baza evitării suspendării fondurilor europene”, a anunțat atunci Alexandru Nazare.
(DOCUMENT: Raportul privind acțiunile întreprinse pentru ajustarea deficitului bugetar în urma declanșării procedurii de deficit excesiv pentru România)
Impactul pachetelor fiscale asupra bugetului din 2026: Aproape 4% din PIB
Documentul detaliază pachetele fiscale adoptate de Guvern – cel din iulie și cel din septembrie -, precum și impactul acestora asupra finanțelor publice.
Pachetul fiscal din iulie 2025 include și un set de măsuri care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, incluzând majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și creșterea rovinietei anuale de la 28 la 50 de euro (impact estimat: 4,1 mld lei). ”Pe partea de cheltuieli, salariile din sectorul public și beneficiile sociale vor rămâne înghețate pe tot parcursul anului 2026, iar pragul pentru voucherele de vacanță va fi redus (impact estimat: 28,4 mld lei)”, se arată în scrisoare.
Impactul fiscal al pachetului din iulie este estimat la 0,6% din PIB în 2025 și la 3,45% din PIB în 2026.
Cel de-al doilea pachet de consolidare a fost asumat în septembrie 2025, măsurile fiind programate să intre in vigoare de la 1 ianuarie 2026, și este estimat să aducă venituri suplimentare de aproximativ 0,3% din PIB în 2026.
”Pe partea de venituri, măsurile includ
i) reforma impozitului pe proprietate (jalon PNRR) – ca etapă intermediară până la introducerea integrală a sistemului bazat pe valoarea de piață, regulile pentru 2026 prevăd o creștere cu 70% a impozitelor pe clădiri rezidențiale și terenuri și eliminarea unor scutiri (impact estimat: 2,6 mld lei);
ii) revizuirea și majorarea impozitului pe mijloacele de transport, diferențiat după capacitatea cilindrică și norma de poluare (impact estimat: 1,1 mld lei);
iii) introducerea unei taxe logistice de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar sub 150 euro (impact estimat: 1,0 mld lei);
iv) limitarea semnificativă a deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și proprietate intelectuală cu afiliați nerezidenți; creșterea impozitării câștigurilor de capital, inclusiv pentru criptomonede; ridicarea plafonului de contribuții sociale pentru PFA la echivalentul a 72 de salarii minime; și majorarea rovinietei pentru camioane. (impact estimat: 1,6 mld lei)”, se arată în document.
Reforma pensiilor speciale, asumată în document
Alte măsuri cu potențial de creștere a veniturilor au vizat consolidarea controalelor bazate pe risc în domeniile cu evaziune fiscală ridicată, introducerea testelor de integritate și a camerelor video pentru inspectorii fiscali, reguli mai stricte pentru eșalonarea arieratelor (acceptată doar cu garanții reale), consolidarea cadrului privind insolvențele, licitații online pentru bunuri sechestrate și accelerarea recuperării arieratelor.
”Pe partea de cheltuieli și reforme structurale, pachetul include reforma pensiilor speciale pentru magistrați (jalon PNRR), reforme de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat, măsuri de restructurare a autorităților de reglementare independente, măsuri pentru creșterea eficienței în sistemul de sănătate și reducerea cheltuielilor la nivelul autorităților de reglementare independente”, se arată în document.
CCR a declarat neconstituțional, din motive procedurale, actul normativ prin care creștet vârsta de pensionare și este diminuat cuantumul pensiei magistraților.
(Citește și: ”Alexandru Nazare, după ECOFIN: România a exprimat rezerve privind unele propuneri ale Comisiei. Temele de discuție și dispută”)
***
Urmărește-ne pe Google News
