Coridorul Vertical pe zona energetică și Coridorul de Mijloc pentru extinderea comerțului european cu Asia, cu rută prin România și utilizând inclusiv Portul Constanța, reprezintă cele mai importante proiecte transfrontaliere geoeconomice ale României.
Afirmația a fost făcută de ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, în răspuns la o întrebare pusă săptămâna trecută de un specialist de la Atlantic Council. Nazare a participat la o dezbatere Atlantic Council în marja reuniunilor anuale FMI-Banca Mondială de la Washington.
”Testul nostru în regiune este unul de cooperare, este un test de integrare, de a face lucrurile împreună, în echipă. Să prezentăm proiecte într-o manieră coordonată. (…) Coridorul Vertical cred că este un proiect cheie pentru regiune. Este extrem de important și cred că acesta ar trebui să fie o prioritate pentru întreaga regiune. Noi suntem deja parte în proiect de la început, iar eu văd Coridorul Vertical combinat cu Coridorul de Mijloc.
Deci un coridor energetic de la nord la sud și apoi Coridorul de Mijloc, care este cea mai rapidă, ieftină și directă rută din Asia către Europa și din Europa către Asia, prin România, utilizând Marea Neagră, utilizând Portul Constanța. Acestea sunt 2 proiecte foarte valoroase, amândouă ar avea un impact incredibil asupra creșterii economice din România în următoarele decenii”, a declarat Nazare în discuția de la Atlantic Council.
Ce este Coridorul Vertical de gaze: Va rezolva problema energetică a Europei prin diversificarea rutelor
Coridorul Vertical este un obiectiv de investiții strategic pentru regiune, care va ajuta la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și va crește securitatea aprovizionării pentru țările din Europa Centrală și de Est și din Balcani.
Obiectivul este sprijinit de guvernele din România, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria şi Slovacia, iar el reprezintă un sistem extins de conducte, format din infrastructura actuală și viitoare, care include conducte, terminale de gaz natural lichefiat (inclusiv cel din Grecia) și facilități de stocare.
Acesta va transporta gaze naturale de la sud la nord, aducând gaze înspre Centrul Europei atât din zona Mării Caspice și Azerbaidjan cât și GNL de la terminalele din Grecia și Turcia, inclusiv GNL american. Asta va lega efectiv energetic Marea Egee de Marea Neagră.
Proiectul va deconecta complet UE de la gazele naturale rusești până în 2027 și va sprijini reducerea prețurilor. Probleme până acum cu rezervarea capacității
Proiectul Coridorului Vertical a fost conceput la Transgaz, la nivelul anilor 2014 – 2015, materializându-se cu primul memorandum semnat la București în iulie 2017, și după aceea, în decembrie 2019, la Bruxelles. Un pas important a fost înregistrat la începutul lui 2024, când a fost semnat un Memorandum de Înțelegere de către operatorii din Republica Moldova (Vestmoldtransgaz), Ucraina (GTSO) și Slovacia (Eustream), memorandum care a validat cooperarea operatorilor de sisteme de transport gaze și GNL din Grecia (DESFA, Gastrade), Bulgaria (ICGB, Bulgartrangaz), România (Transgaz), Ungaria (FGSZ) și Slovacia (Eustream), în urma reuniunii organizate la București de către Transgaz în 11 ianuarie 2023.
Importanța în regiune a României este una semnificativă având în vedere poziția geografică și faptul că România dispune de interconectări funcționale semnificative cu țările vecine, este implicată în gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), iar gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este pe deplin funcțional.
Coridorul Vertical se adaugă Coridorului Sudic de Gaze, care a schimbat deja semnificativ piața gazelor din Europa și a contribuit la reducerea dependenței de gazul rusesc.
Totodată, prin intermediul Coridorului Vertical de Gaze, Ucraina încearcă să-și folosească în continuare sistemul de transport al gazelor în regim revers (reverse flow), odată cu încheierea acordului de tranzit cu Gazprom la sfârșitul anului 2024. Până acum au existat probleme cu rezervarea de capacitate pe ruta Grecia – Ucraina cu mai multe runde eșuate, dar analiștii notează că asta se datorează cererii actualmente scăzute, războiului și alternativelor mai ieftine.
În același timp, merită notat că România este parte la așa-numitul Coridor Verde de Energie, prin care un cablu submarin de 1.195 km va aduce până la 4 GW de energie verde între Marea Caspică și Marea Neagră.
Coridorul de Mijloc va face din România un nod de transport între Asia, Orientul Mijlociu și Europa
Pe de altă parte, Coridorul de Mijloc ar putea fi colacul de salvare pentru dezvoltarea economiei locale, a Portului Constanța – care a început în ultimii ani de război să își crească rolul comercial în regiune – și a porturilor dunărene.
Ruta comercială, intitulată și Ruta Internațională de Transport Trans-Caspică (Trans-Caspian International Transport Route), cu capetele în China și Europa, traversează pe ambele sensuri Kazahstanul, Marea Caspică, Azerbaidjanul, Georgia și Turcia, unde se intră prin calea ferată Baku-Tbilisi-Kars cu destinația Istanbul. La nord de România ruta se duce spre Polonia prin Ucraina (vezi hartă). Ruta este deja operațională dar multiple părți din ea sunt în dezvoltare pentru creșterea capacității.
Rol central pentru Portul Constanța și porturile dunărene
Pentru România, proiectul este unul strategic pentru că prin el se racordează Portul Constanța la fluxurile comerciale trans-asiatice. În plus, România, intrată în Schengen, va putea dezvolta și utiliza mai aproape de potențial transportul fluvial pe Dunăre și numeroasele porturi dunărene de pe segmentul românesc.
Coridorul de Mijloc nu doar cea mai rapidă, ieftină și directă rută din Asia către Europa și din Europa către Asia, ci și alternativa la Coridorul de Nord (care traversează Rusia) și la ruta comercială prin Canalul Suez, care duce bunurile în special în vestul Europei.
Ruta este în dezvoltare inclusiv pe zona feroviară, unde România este în continuare deficitară la infrastructură. Dar compania de transport cehă MALBI-trans și cea românească de stat Carpatica Feroviar, care va prelua activitatea CFR Marfă, au semnat luna trecută un acord de cooperare în cadrul dezvoltării Coridorului de Mijloc. Ruta feroviară va trece prin Slovacia și Ungaria.
Interes în creștere pentru Constanța. Acord pentru transportul feroviar din Cehia către Constanța
Șefa companiei din Cehia a declarat în septembrie pentru presa din Azerbaidjan că acordul cu Carpatica Feroviar prevede organizarea transportului de marfă din Republica Cehă către Portul Constanța, urmat de livrarea către Poti, Batumi și, prin Marea Caspică, către Aktau (Kazakstan).
„Împreună cu partenerii noștri, am organizat o conferință. Am vizitat orașul și portul, ne-am familiarizat cu infrastructura și am susținut prezentări pentru clienții noștri. Considerăm că această rută este optimă, nouă și subutilizată, ceea ce permite atragerea de volume suplimentare de marfă. Coridorul de Mijloc are, în general, o capacitate de tranzit mai mică în comparație cu ruta Brest-Małaszewicze (care trece prin Rusia și Belarus – n.r.), dar în cadrul acordului nostru cu Carpatica Feroviar, este planificată o dezvoltare ulterioară”, a menționat Liliana Krutonog, șefa MALBI-trans pentru publicația azeră Trend.
Conform Lilianei Krutonog, s-a înregistrat o creștere a interesului pentru Coridorul de Mijloc din partea clienților MALBI-trans pe o perioadă îndelungată, de peste trei ani și jumătate.
Ea a precizat că o multitudine de întreprinderi europene importante, cu implicare guvernamentală, nu pot utiliza coridorul nordic prin Brest-Małaszewicze, care traversează Belarus și Rusia, din cauza sancțiunilor în vigoare, a constrângerilor normative și a protocoalelor interne de guvernanță.
„În căutarea unor alternative, acestea apelează la transportatori de marfă renumiți care oferă astfel de servicii, inclusiv noi. Am propus această opțiune, deoarece avem deja experiență în transportul maritim din Republica Cehă prin porturile Koper și Trieste și am efectuat, de asemenea, transporturi de probă prin Constanța. Considerăm Constanța o rută prioritară, deoarece este o nouă cale care, în opinia noastră, se va dezvolta. În plus, Carpatica Feroviar are o atitudine pozitivă față de dezvoltarea rutei, creșterea capacității de transport și îmbunătățirea infrastructurii. Am discutat cu ei posibilitatea implicării companiilor de stat, a ministerelor transporturilor și a organizațiilor de infrastructură în negocierile menite să crească capacitatea rutei”, a mai spus în septembrie Krutonog pentru presa azeră.
Comisarul grec pentru transporturi anunță un nou coridor multimodal care va lega Marea Egee de Marea Neagră
În același timp, Grecia, Bulgaria și România urmează să semneze în luna noiembrie, la Bruxelles, împreună cu Comisia Europeană, un acord de cooperare pentru crearea unui nou coridor vertical de transport care va lega Marea Egee de Marea Neagră.
Acordul va oficializa planurile pentru un coridor multimodal care va conecta Salonic de București printr-o infrastructură rutieră și feroviară modernizată, consolidând comerțul, turismul și conectivitatea regională, după cum scrie presa din Grecia.
Proiectul a fost descris drept o „prioritate de vârf” de către comisarul european pentru transport și turism, Apostolos Tzitzikostas, care l-a supranumit „emblema cooperării europene în infrastructura transfrontalieră”.
„Coridorul va include autostrăzi moderne și linii de tren de mare viteză, aducând multiple beneficii pentru Europa și, în special, pentru cele trei țări participante”, a declarat Tzitzikostas pentru agenția de presă ANA (Athens News Agency). „El va uni Marea Egee cu Marea Neagră, sporind mobilitatea, creșterea economică și cooperarea în regiune”, a adăugat comisarul grec.
Cum va arăta viitoarea mare axă verticală a Europei de Est
Această axă face parte dintr-un plan mai amplu de drumuri care să lege marile orașe din statele membre ale Uniunii Europene. Investițiile pentru acest proiect vor fi finanțate din fonduri europene, dar și țările implicate vor contribui cu bani.
Potrivit comisarului grec, coridorul va funcționa ca o rută strategică de transport și logistică, conectând nu doar Grecia, Bulgaria și România, ci extinzându-se spre est, către Republica Moldova și Ucraina, spre nord și spre vest, către restul Europei.
Finanțarea proiectului va proveni dintr-o combinație de fonduri europene și resurse naționale ale celor trei țări partenere. Odată finalizat, coridorul este așteptat să stimuleze activitatea economică și să întărească reziliența și interconectivitatea rețelei de transport a Europei în regiunea extinsă.
(Citește și: ”Video / Ministrul Finanțelor, mesaj de la Washington pentru investitori: ”Avem minerale rare, pregătim un programe de explorare” / ”PPP-urile sunt una din principalele zone de interes în următorii 5-10 ani””)
(Citește și: ”Domeniile strategice în care se vor face investiții în regim de parteneriat public-privat: Transport, Energie, Sănătate, Infrastructură digitală”)
***
Urmărește-ne pe Google News
