Analiză BNR pe tema transferului de tehnologie: Investițiile străine își mută centrul de greutate către sectoarele digitalizate

Investițiile străine în sectoarele economice cu nivel mediu-înalt de digitalizare, cum ar fi comerțul, au înregistrat cea mai mare creștere a ponderii în totalul ISD-urilor atrase de România în ultimul deceniu – respectiv un avans de 5,6 pp, până la 21,8% din total – echivalentul a circa 27,2 mld. euro, potrivit unei analize a Băncii Naționale a României (BNR).

Cu toate că ponderea investițiilor în sectoarele cu un nivel scăzut de digitalizare (agricultură, industria extractivă, construcții, HoReCa etc.) a înregistrat o tendință descendentă în ultimul deceniu, aceasta continuă să fie cea mai mare – 33,8% din total ISD în 2024.

Analiza evidențiază „contribuția capitalului străin la consolidarea capacităților digitale ale economiei și la pregătirea acesteia pentru tranziția către o bază productivă modernă și competitivă.”

Repartizarea soldului investițiilor străine directe (ISD) pe cele patru niveluri de digitalizare (înalt, mediu-înalt, mediu-scăzut și scăzut) relevă faptul că ponderea sectoarelor economice cu nivel înalt și mediu-înalt de digitalizare în soldul total ISD a crescut în ultimul deceniu (perioada 2014-2024).

Sectoarele de activitate cu nivel înalt de digitalizare au atras investiții străine care le-au permis să-și crească ponderea în totalul soldului ISD de la 31,6 în 2013 la 32,7% anul trecut.
Sectoarele economice cu nivel mediu-înalt de digitalizare au înregistrat cea mai mare creștere, atingând o pondere de 21,8%, de la 16,2% în anul 2014.

În ceea ce privește nivelurile mediu-scăzut și scăzut de digitalizare, ponderea acestora în total a scăzut aproximativ în același ritm, cu 3,4 la sută în cazul nivelului mediu-scăzut (până la 11,7%), respectiv 3,3% în cazul nivelului scăzut de digitalizare, care continuă însă să dețină cea mai mare pondere (33,8% din totalul soldului ISD).

Sectoarele de activitate au fost clasificate pe patru niveluri de digitalizare:

• înalt: telecomunicații, servicii informatice și de tehnologia informațiilor, intermedieri financiare și asigurări, activități de servicii administrative și de servicii suport, fabricarea calculatoarelor, a produselor optice, a echipamentelor electrice, a mașinilor, utilajelor și mijloacelor de transport etc.;

• mediu-înalt: editare, producție și difuzare cinematografică, mass-media, comerț cu ridicata și cu amănuntul, prelucrarea lemnului, fabricarea mobilei etc.;

• mediu-scăzut: învățământ, sănătate și asistență socială, prelucrarea țițeiului, fabricarea produselor chimice și a medicamentelor, a produselor metalurgice etc.;

• scăzut: agricultură, silvicultură, pescuit, construcții și tranzacții imobiliare, hoteluri și restaurante, industrie extractivă etc.

În perioada analizată, soldul total ISD s‑a dublat în termeni absoluți, de la 61,99 mld. euro în 2014 la 125,03 mld. euro în 2024.

Cu toate acestea, soldul ISD detaliat pe sectoarele economice analizate a înregistrat ritmuri de creștere diferite.

Soldul ISD aferent nivelului înalt de digitalizare a înregistrat cea mai mare creștere în valoare absolută (+21,25 mld. euro) și un ritm de creștere de +109%.

Soldul ISD în sectoarele economice cu un nivel mediu-înalt de digitalizare a crescut cu 17,25 mld. euro, înregistrând cel mai mare ritm de creștere, de +172%.

Soldul ISD în sectoarele cu nivel mediu-scăzut (+5,26 mld. euro, +56%) și scăzut (+19,25 mld. euro, +84%) a înregistrat ritmuri de creștere sub medie.

(Citește și: ”Managerii de fonduri pot aplica la FEI pentru cei 100 mil. euro – investiții în transfer de tehnologie, accelerare și coinvestiții din „Innovation România””)

***