Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a afirmat sâmbătă că România a trimis Ucrainei 23 de pachete de echipamente militare, decise împreună cu armata din ţara vecină, în funcţie de nevoile de echipare ale acesteia şi de disponibilităţile Armatei Române, transmite News.ro
El a precizat că sunt nişte liste cu aceste echipamente militare, dar că ele sunt clasificate deoarece aşa s-a decis la un moment dat în CSAT. Ministrul Apărării a precizat că un motiv pentru această decizie ţine de strategia militară și de faptul că nu este bine să anunţi în gura mare cu ce ţi-ai golit depozitele.
Moşteanu a recunoscut că se poate găsi o soluţie pentru a anunţa la cât se ridică ajutorul militar acordat Ucrainei pentru a nu se mai face speculaţii pe acest subiect.
Ionuț Moșteanu: Valorile echipamentelor a fost una de inventar – Unele nici nu mai erau folosite, erau din vremea sovietică
Ministrul Apărării a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la PrimaTV, dacă ştie în ce a constat ajutorul pe care România l-a acordat Ucrainei în cei trei ani şi jumătate de război.
”Pe partea de echipament militar au fost 23 de pachete care au plecat către Ucraina decise împreună cu armata ucraineană în funcţie de nevoile lor de echipare, în funcţie de disponibilităţile Armatei Române şi de stocurile Armatei Române. Există nişte liste care sunt clasificate. Aşa s-a decis în CSAT la un anumit moment. Şi toate acestea că se tot vorbeşte, se vântură sume în spaţiu public… “, a afirmat Moşteanu.
La remarca potrivit căreia se vorbeşte despre un ajutor de 1,5 miliarde de euro, ministrul Apărării a replicat: ”E o estimare care nu are nicio bază realistă. Sunt nişte valori de inventar la nişte echipamente, unele dintre ele nu mai erau folosite. Apropo, ucrainenii aveau nevoie de echipament de producţie sovietică pe care Armata română îl avea în depozite, să spun aşa şi au folosit unele dintre ele şi pentru piese de schimb. Este o realitate. Industria de război ucraineană se mişcă diferit faţă de o industrie pe timp de pace şi orice ajutor a fost binevenit. E foarte greu să zici că valoarea de inventar e o valoare realistă sau acele echipamente ar fi putut fi utilizate mâine în caz de război”.
”Vom ajunge să avem și discuția despre suma la care se ridică ajutorul acordat Ucrainei”
El a fost întrebat adică dacă un cetăţean are dreptul să ştie care a fost ajutorul concret oferit de România Ucrainei.
”Cel mai simplu răspuns e unul ce ţine de strategie militară, pentru că nu e bine să spui în gura mare cu ce ţi-ai golit tu depozitele. Şi ăsta este unul din argumente. Cum ajungem la a avea o sumă exactă? E o discuţie şi o să avem discuţia asta. Eu cred că putem găsi o soluţie în care să nu speculeze nimeni o astfel de cifră. Oricum e mai bine să venim noi ca stat, ca administraţie, cu un răspuns decât să circule tot felul de cifre în spaţiul public. O să fie o discuţie pe care o vom avea cu preşedintele, cu premierul şi vom vedea în ce măsură ce putem să spunem public. Cred că putem să spunem anumite lucruri, aşa cum am început să spun iată lucruri care nu s-au spus până acum”, a subliniat ministrul Apărării.
Ionuţ Moşteanu a adăugat că ajutorul umanitar oferit Ucrainei este greu de estimat.
”Şi pe lângă ajutorul militar este şi ajutorul umanitar, care e greu de estimat. De la începutul războiului, din prima zi, am ajutat poporul ucrainean care avea nevoie de acest tip de ajutor şi o facem în continuare. Ajutorul economic pentru economia ucraineană, faptul că i-am ajutat să-şi comercializeze resursele şi am creat coridoare speciale fiind ţară vecină, nimeni nu putea face lucrul ăsta. Deci noi suntem aici într-o poziţie într-un fel privilegiată, într-o poziţie care aduce multe provocări. Suntem alături de ei, am fost din prima zi şi vom fi până în momentul în care se va ajunge la o pace şi apoi după în procesul de menţinere, apoi şi alături de aliaţii noştri”, a mai transmis Ionuţ Moşteanu.
”Nu este niciun semnal că Rusia va ataca un stat NATO – Când ataci un stat NATO, toate statele NATO vor intra în război cu Rusia”
Ministrul Apărării a mai declarat că nu este niciun semnal că Federaţia Rusă ar putea ataca un stat membru NATO şi a adăugat că nu crede că acest lucru se va întâmpla. El a reamintit că atunci când ataci un stat NATO se activează articolul 5 al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice şi toate ţările NATO vor intra în război cu Rusia.
”Nu este niciun semnal. Există şi în spaţiul public îngrijorări, însă nu este nimic clar că asta se va întâmpla. Eu personal cred că Rusia nu va ataca un stat NATO pentru că avem articolul 5 al NATO, această umbrelă de protecţie extraordinar de bună pentru fiecare dintre noi. Când ataci un stat NATO, toate statele NATO vor intra practic alături de statul respectiv în război cu Rusia şi Rusia nu poate să ducă în război cu NATO”, a declarat Ionuţ Moşteanu.
El consideră că Federaţia Rusă nu ar putea deschide un nou front, de această dată cu NATO.
”Uitaţi-vă la linia frontului din Ucraina şi acolo nu există implicare directă a statelor NATO şi a europenilor, în Ucraina există un suport şi un ajutor masiv pentru ucraineni şi Rusia a cucerit 0,11% din teritoriu, dacă nu mă înşel, din aprilie până acum. Deci reuşeşte să mişte linia frontului foarte puţin, deşi investeşte masiv în capacitatea militară şi face mobilizări masive. Imaginaţi-vă că ar mai deschide încă un front cu toţi aliaţii NATO. NATO este cea mai mare putere militară de departe şi nu văd pe nimeni în momentul ăsta să se ia la trântă cu NATO”, a afirmat ministrul Apărării.
Despre dronele rusești din Polonia: Putin a testat reacția NATO
În același timp, oficialul guvernamental a mai fost întrebat dacă preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a vrut să testeze NATO prin atacul cu drone ajunse în Polonia.
”Cred că cuvântul corect este ”a testat reacţia NATO” sau sintagma corectă este ”testat reacţia NATO”, nu ”atacat Polonia”. Evident că n-a fost o întâmplare, n-a fost un caz accidental, vorbim de mai multe drone, n-a fost una singură. Una singură poate să fie defectă sau poate să fie bruiată de anumite sisteme. S-a mai întâmplat. Nu a fost cazul, au fost mai multe. A fost o provocare, o testare. Răspunsul Poloniei, răspunsul aliaţilor este unul ferm. România este în contact permanent cu aliaţii NATO. Vorbim de invocarea articolului 4 care cere consultări între statele aliate pentru a decide împreună cum vor acţiona în continuare”, a declarat ministrul Apărării.
El a precizat că după această provocare din Polonia trebuie să crească suportul statelor de pe flancul estic.
”Ceea ce este important după această provocare este să înţelegem că va trebui ca împreună cu aliaţii să crească suportul statelor de pe flancul estic. Aici vorbim de Polonia, vorbim însă şi de România şi e nevoie de o prezenţă militar aliată sporită, e nevoie de sporirea misiunilor de poliţie aeriană avansată. Noi avem acum pe teritoriul României cinci avioane ale Germaniei. Sunt două dintre ele în permanentă alertă”, a transmis Ionuţ Moşteanu.
Ministrul Apărării a adăugat că în fiecare săptămână sunt cazuri de drone în nordul Dobrogei, în apropiere de graniţă.
”Există în fiecare săptămână şi noi acum comunicăm la Ministerul Apărării, în fiecare săptămână există cazuri în care sunt drone în nordul Dobrogei, la graniţă, foarte aproape de graniţă şi azi noapte avioanele din poliţia aeriană s-au ridicat pentru a veghea la siguranţa cetăţenilor. Dacă vreo dronă ar fi intrat în spaţiul aerian românesc, ar fi fost doborâtă. La fel şi antiaeriana aflată la sol în zonele cu concentrare de populaţie de pe braţul Chilia din nordul Dobrogei este gata oricând să reacţioneze dacă dronele intră în spaţiul aerian, aşa cum au făcut-o şi polonezii ne vom proteja ţara, siguranţa fiecărui cetăţean”, a explicat Ionuţ Moşteanu.
Întrebat cine va da ordinul de doborâre a unor eventuale drone care ar intra în spaţiul aerian al României, el sau preşedintele Nicuşor Dan, ministrul Apărării a răspuns: ”După ce legea a trecut în Parlament, există o ierarhizare a comenzii şi pentru anumite cazuri trebuie să aprob eu ca ministru angajarea şi dacă e nevoie, o voi face. Au mai fost cazuri în cele două luni în care, văzând anumite aeronave care au intrat în zona controlată românească, s-au cerut aceste aprobări, am dat aceste aprobări de fiecare dată. Suntem în legătură cu centrul de comandă NATO şi toate aceste lucruri le facem împreună cu aliaţii noştri”.
(Citește și „NATO anunță programul Santinela Estică, răspuns la incursiunea dronelor rusești în Polonia. Falia vizată – din Nordul îndepărat până la Marea Neagră – Țările care trimit trupe suplimentare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
