Haos total în datele statului: Numărarea posturilor din administrația locală, după noi amenințări cu retragerea din coaliție

Coaliția s-a blocat pe așa-zisa reformă a administrației publice locale, mai precis pe procentul posturilor ce vor fi eliminate din schemele primăriilor și consiliilor județene. PSD se opune procentului de 45%, ultima propunere a premierului, în timp ce premierul le-a explicat că procentul înseamnă tot 15.000 de angajați disponibilizați, întrucât restul sunt funcții vacante.

Reamintim că, după cinci ore de discuții aprinse purtate duminică în coaliție, legea privind măsurile de austeritate în administrația locală a fost amânat cel puțin două săptămâni, la cererea PSD, pentru a fi discutate exact diminuările de personal propuse de premier.

Cabinetul Bolojan va merge luni în fața Parlamentului pentru asumarea răspunderii, separat, pe cele cinci proiecte de lege în care s-a spart pachetul 2 de corecție bugetară.

O problemă ce ține de metodologie

Ciprian Ciucu, prim-vicepreşedinte PNL, a explicat într-o postare pe Facebook că ”partidele politice trebuie să fie rezonabile, pentru că reducerea efectivă de posturi este de 10%, nu de 25% sau 45% cum s-a spus în presă.

”Pe scurt: O primărie sau un consiliu judeţean are un plafon maxim de posturi, în funcţie de numărul de locuitori. Cumulat, la nivel naţional vorbim de 180.000 de posturi, rotunjit. Sunt primării/consilii judeţene care nu şi-au construit organigramele la plafonul maxim. Astfel, astăzi, numărul total de posturi stabilite prin organigramele autorităţilor locale este de 158.500 de posturi, rotunjit. Se observă că numărul de posturi înfiinţate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decât plafoanele maxime stabilite”, spune liderul PNL. 

Astfel, o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect în administraţie pentru că s-ar referi la posturi care nici măcar nu au fost înfiinţate/ocupate.

Calculele primarul Ciucu

• ”Nu toate posturile din organigrame sunt ocupate. Numărul de posturi ocupate în administraţiile locale este de 127.500, rotunjit. Raportat la punctul 1, la plafonul maxim, acestea reprezintă 68%. Asta înseamnă o diferenţă de 32%, în medie. Concluzie: reducerea efectivă de personal în administraţiile locale are efecte de la o scădere de 30% a plafonului maxim. Pe scurt: dacă agreăm să scădem POSTURILE OCUPATE cu cca. 10%, plafonul maxim trebuie scăzut cu 40%. În valori nominale, vorbim de un impact de cca. 13.100 de posturi ocupate reduse”, mai arată Ciucu. 

• Prim–vicepreşedntele PNL afirmă că ”o reducere de 40% sau 45% raportată la plafonul maxim legal, nu la posturile ocupate, asigură un impact cât de cât rezonabil, pentru că astfel, fondurile vor merge către reluarea investiţiilor.

• ”Având în vedere că fiecare unitate administrativă şi-a stabilit organigrama independent, inclusiv posturile ocupate, efectele posibilei reduceri cu 40% a plafonului maxim vor fi diferite de la o administraţie la alta. Într-o bună parte dintre primării (50%, estimativ) NU VOR AVEA LOC reduceri de personal. În celelalte, reducerea de personal ar putea fi între 1–2% şi 20%. Pe scurt: La o reducere a plafonului de bază cu 25%, niciun post ocupat nu este restructurat; La o reducere de 40% din plafonul maxim legal, cât a propus PNL, cca. 10% din posturi vor fi restructurate (coaliţia îşi asumase 20%)”, explică liberalul.

”În valori nominale, este vorba despre cca. 13.000 de posturi ocupate”, spune primarul Sectorului 6.

O coaliție în suspans continuu – după PSD, și PNL amenință cu ieșirea din coaliție

Reamintim că, până acum, PS era formațiunea din coaliție ce amenința cu ieșirea de la guvernare și timp de o lună a absentat de la ședințele liderilor din coaliția de guvernare, ceea ce a dus la amânarea și apoi spargerea pachetului 2 de măsuri de corecție bugetară.

În ședința de cinci ore pe care coaliția a avut-o duminică, în încercarea de a ajunge la consens pe așa-numita reformă a administrației locale, premierul Ilie Bolojan a fost cel care a amenințat cu demisia, conform unor surse, după ce în urmă cu aproape două săptămâni declarase că atunci când nu poți să face ceea ce ți-ai propus și este necesar, mai bine pleci din funcție.

Primarul Sectorului 6 din București a extins avertismentul la adresa partenerilor, în special a PSD, vorbind în interviu de duminică seara despre posibilitatea retragerii PNL din coaliție: ”Este un moment de evaluare pentru fiecare primărie care ar trebui să facă reduceri, comparativ cu primăriile din localităţi asemănătoare unde personalul este dimensionat corect. Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simţ! Dacă Coaliţia de guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să îşi propună altele de un impact mai mare? Ceea ce ştim astăzi este că 5 din cele 6 pachete vor trece săptămâna aceasta. Viitorul este incert. Noi vom face parte doar dintr-o coaliţie care să poată să ţină ţara pe linia de plutire şi să o relanseze economic. Altfel…”, a spus Ciprian Ciucu.

O problemă de statistică

Divergențele apărute duminică în coaliție au apărut după ce premierul și-a anunțat partenerii că cele 40.000 de posturi vizate de austeritate vor crește la 45%, mai exact 70.000 de posturi.

Procentul de 25% nu ar fi însemnat economii la stat, a explicat premierul, întrucât nu în toate instituțiile publice locale schema era completă.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat la TVR, duminică seara, că toate partidele politice sunt de acord că trebuie reduse cheltuielile și în cadrul administrației publice locale, însă nu există consens pe modalitatea și proporția acestor măsuri.

“Sunt administrații publice locale, și mă refer la Primării, unde primarii au avut decența să nu îngrașe organigrama, să angajeze oamenii de care au avut nevoie și restul posturilor din organigramă sunt neocupate fizic. Există, dar nu sunt ocupate de oameni. Sunt primari care au devenit principalii angajatori din comună sau localitate și au îngroșat organigrama exagerat de mult. Dacă spunem că aplicăm 25% reducere, de fapt, nu prea înseamnă nimic în ceea ce privește reducerea cheltuielilor, pentru că eliberăm acele poziții din organigramă care astăzi sunt goale. Nu eliberăm plata unor salarii. (…) Numărul acesta de 70.000 de oameni pe care l-am văzut astăzi discutat în mai multe studiouri sau ziare nu este unul care are legătură cu oamenii. Din 70.000 de posturi, vreo 15.000 sunt ocupate, restul de 55.000 sunt căsuțe libere în organigrame care nu au oameni asociați care încasează salarii. Acolo este disputa”, a spus ministrul Miruță.

Haosul din datele oficiale

Despre creștere procentrului de disponibilizări în administație, ministrul Economiei a explicat că diferența de raportare există pentru că numărul luat din statistică și cel luat din recensământ sunt distincte, subliniază ministrul Miruță.

“Domnul Bolojan nu s-a răzgândit. Inițial era o discuție cu 25%-30% scădere, raportat la recensământ. După aceea au spus <<nu vrem să ne raportăm la recensământ, vrem să ne raportăm la statistică>>. România are o problemă în a-și număra exact situația. Dacă te raportezi la statistică, pentru a ajunge la același număr de oameni care trebuie să elibereze funcțiile, trebuie să crești procentul”, a explicat acesta.

Ministrul Economiei a declarat, în contextul tensiunilor din Coaliție, că România nu are suficienți bani.

“Un singur adevăr este. Țara asta nu are suficienți bani și toate partidele știu asta. Degeaba încearcă fiecare să spună că nu vor să taie de aici. Realitatea este că țara nu are bani să plătească toate cheltuielile care sunt acum cerute. (…) Dacă vrem să discutăm cu cărțile pe masă, cei care spun că nu vor de aici, ar fi decent să spună: uite, banii pe care îi propun să îi cheltuim de unde spun că nu vreau. Nu sunt suficienți bani”, a explicat ministrul Miruță.

(Citește și: ”Cristian Grosu / Capitalismul și democrația României desenate de Ceaușescu”)

(Citește și: Reforma administrației locale se amână 2 săptămâni – concluzia ședinței de 5 ore a coaliției)

****