Raportul dintre banii trimiși în țară de românii plecați în străinătate respectiv banii trimiși acasă de lucrătorii străini din România a scăzut de la 12:1 la 5:1 în perioada 2020-2024, potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR) la solicitarea CursdeGuvernare.ro.
În ultimii cinci ani, remiterile personale trimise de lucrătorii străini acasă au crescut de 3,5 ori. Volumul acestor transferuri a crescut de la 394 milioane de euro în 2020, la 1.369 milioane de euro în 2024. Pentru primul trimestru din 2025, suma înregistrată este de 354 milioane de euro, depășind nivelul corespunzător aceleiași perioade din anul anterior (271 milioane de euro).
Această dinamică se suprapune peste o schimbare în componența forței de muncă din România, pe fondul creșterii numărului de angajați proveniți din afara Uniunii Europene.
La finalul anului 2024, în România erau înregistrați peste 140.640 de lucrători extracomunitari cu forme legale de angajare. Cei mai mulți dintre aceștia proveneau din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India.
Doar în 2024, 18.772 de persoane din Nepal au primit aviz de muncă în România. Din datele furnizate de BNR reiese că lucrătorii nepalezi s-au clasat în 2024 pe locul patru în rândul lucrătorilor străini care au trimis acasă cele mai consistente sume: circa 85 mil. euro.
Distribuția sectorială indică o prezență concentrată a lucrătorilor străini în producție (29.141 persoane), construcții (28.538), comerț (20.008), HoReCa (18.844) și servicii administrative și de suport (12.189).
Dezechilibre pe piața muncii: Se caută peste 600.000 de angajați
Evoluția remiterilor și a numărului de lucrători străini, precum și domeniile în care activează angajații străini pot fi corelată cu dezechilibrele structurale ale pieței muncii din România.
Conform datelor furnizate de ANOFM și de Ministerul Muncii, deficitul estimat de forță de muncă a depășit 600.000 de persoane în 2025. Sectoarele cu cele mai multe posturi vacante sunt construcțiile, transportul, logistica, retailul, serviciile de pază, curățenie și industria alimentară.
58% dintre IMM-urile din România au semnalat lipsa de personal calificat ca principal obstacol în extinderea activității, conform unui barometrul european privind competitivitatea realizat în 2023.
Remiterile românilor au scăzut în primul trimestru din 2025, în vreme ce lucrătorii străini au trimis acasă mai mulți bani
Raportul dintre remiterile primite de România din diaspora și cele trimise de lucrătorii străini s-a modificat semnificativ în ultimii cinci ani.
În 2020, remiterile primite însumau 4,869 miliarde de euro, iar cele trimise în afara țării 394 milioane de euro, echivalentul unui raport de 12:1.
În 2024, remiterile primite au fost de 6,714 miliarde de euro, iar cele trimise 1,369 miliarde de euro, ceea ce corespunde unui raport de 4,9:1.
Din datele defalcate se poate observa o scădere a remiterilor provenite din Italia (-13,8% în 2024), Germania (-0,7%), SUA (-8,5) ș Belgia (-16,5%). Per ansamblu, remiterile românilor plecați în străinătate au fost cu doar 0,7% mai mari decât în 2023.
În plus, în primul trimestru din 2025 acestea au fost ceva mai reduse decât în T1 2025, în vreme ce remiterile trimise de lucrătorii străini din România au continuat să crească susținut (+43,5% în T1 2025, respectiv 30,8% în 2024).
Această convergență între sumele primite și cele plătite prin remiteri personale indică o reconfigurare a rolului României în circuitul regional și global al forței de muncă.
România continuă să fie emițător net de forță de muncă înalt calificată către economii dezvoltate, dar devine simultan destinatar al unei forțe de muncă cu statut temporar sau sezonier din afara spațiului european.
(Citește și: ”Record al banilor trimiși în țară de diasporă: un deceniu de remiteri care concurează cu ISD. Din ce țări vin banii – contul curent, tot mai dependent de ei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
