Șefii tribunalelor cer înțelegere în chestiunea pensiilor speciale: „Tensiunea crește; ne dorim să fim înțeleși, nu blamați”

După șefii curților de apel, și președinții tribunalelor din întreaga țară îndeamnă la dialog între cele trei puteri ale statului – legislativă, executivă și judecătorească – pentru „a corecta excesele din politicile fiscale adoptate în ultima perioadă, care pun o povară financiară excesivă pe umerii cetățenilor”.

În contextul dezbaterilor aprinse din ultima perioadă pe tema reformei pensiilor speciale, care presupune pierderea unora dintre privilegiile de care se bucură acum magistrații, președinții tribunalelor au transmis miercuri un mesaj către societate, intitulat „Justiția între oameni, nu deasupra lor”.

„Președinții tribunalelor din întreaga țară doresc să exprime poziția comună în contextul dezbaterilor apărute în mass-media și pe rețelele sociale în ultimele zile, referitoare la acuzațiile aduse profesiei de magistrat de către anumite părți ale opiniei publice. Aceste nemulțumiri, unele izvorâte din neîncredere, altele dintr-o neînțelegere a dificultăților cu care se confruntă sistemul judiciar (generate, în principal, de calitatea cadrului normativ) au creionat o imagine nedreaptă unei profesii care trăiește nu în spatele zidurilor reci, ci în mijlocul cetățenilor. Campania intensă împotriva magistraților sub pretextul unei noi ‘reforme’, care poate afecta chiar statul de drept, nu poate fi justificată de pretinsa aliniere la cerințele UE, în condițiile în care, recent, a fost adoptată Legea nr. 282/2023 privind pensiile de serviciu care corectează anumite anomalii legislative și care reglementează, în prezent, creșterea etapizată a vârstei de pensionare a magistraților până la 60 ani precum și stabilirea unei pensii de serviciu la un procent de 80% din baza de calcul”, spun șefii tribunalelor.

Mesaj și pentru cetățeni, despre care spun: „Îi servim zi de zi”

„În acest context, suntem conștienți că tensiunea crește, iar dezamăgirea se transformă uneori în reproș față de cei care aplică legea. Dar să nu uităm: magistrații nu fac legile, ei le aplică. Independența noastră asigură protejarea cetățenilor și nu reprezintă un privilegiu acordat magistratului. Noi nu suntem idealuri, ci oameni între oameni. Avem aceleași temeri, aceleași griji, aceleași speranțe ca oricine altcineva. Ne-am dorit să intrăm în această profesie pentru a căuta adevărul și a aplica legea cu imparțialitate, contribuind astfel la garantarea statului de drept. Ne dorim să fim înțeleși, nu blamați; ascultați, nu atacați; să fim parte din soluție, nu parte din problemă. Sprijinim cu fermitate poziția CSM, a președinților curților de apel, a procurorilor, a asociațiilor de magistrați și a tuturor profesiilor juridice care înțeleg profunzimea acestor momente. Ne alăturăm, deopotrivă, cetățenilor pe care îi servim zi de zi, convinși că numai împreună, prin unitate și coeziune, putem transmite un mesaj limpede și puternic: justiția nu este deasupra societății, ci parte vie a ei, și are nevoie să respire același aer al dialogului permanent cu fiecare cetățean. Justiția este un drept al tuturor”‘, se încheie mesajul președinților de tribunal.

Președinții curților de apel le reamintesc cetățenilor de procesele pentru drepturi salariale pe care judecătorii le soluționează

Președinții curților de apel au transmis și ei un comunicat, marți, în care susțin că magistrații sunt victimele unei campanii de „ură, sub pretextul reformei pensiilor de serviciu, scopul real al clasei politice fiind s[ limiteze iar clasa politică urmărește de fapt prin această ‘reformă’ să limiteze accesul la justiție a milioane de oameni afectați de măsurile de austeritate anunțate de Guvern.

De asemenea, șefii curților de apel spun că justiția este atacată sistematic ‘prin termeni pur și simplu abjecți’ de către oameni politici, într-o campanie bazată pe „manipulare, minciună și ostilizarea populației”.

„Președinții curților de apel condamnă atacurile repetate, nefondate, injurioase și distructive purtate în mod susținut la adresa judecătorilor, cu scopul vădit de a afecta forța puterii judecătorești în raporturile sale cu celelalte două puteri, în special cu cea executivă, sub pretextul ‘reformei’ pensiilor de serviciu, efectul fiind decredibilizarea puterii judecătorești, cu consecințe directe asupra dreptului la o justiție echitabilă a cetățenilor”, se arată într-un comunicat semnat de 16 președinți de curți de apel, inclusiv șeful Curții Militare de Apel București.

Dezbaterile recente – spun aceștia – au fost marcate de discursuri agresive, generalizări nedrepte și etichetări care urmăresc să alimenteze o atitudine ostilă față de sistemul judiciar.

„Se ignoră voit faptul că statutul judecătorului are la bază standarde internaționale, nu naționale, generate de natura specifică a funcției, nivelul de responsabilitate, incompatibilitățile legale și interdicțiile profesionale, precum și de necesitatea asigurării independenței sale în raport de celelalte puteri ale statului. Este vădit că scopul real al acestei campanii, pornită și continuată susținut și agresiv în ultimele luni, nu are, în realitate, drept scop principal reformarea pensiilor de serviciu, pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene, ci timorarea judecătorilor și distrugerea încrederii cetățenilor în actul de justiție, exact în momentul în care măsurile de austeritate preconizate de Guvern vor afecta milioane de cetățeni”, se menționează în comunicat.

Șefii din instanțe atrag atenția că, în mod absolut previzibil, în perioadele de criză economică și austeritate, numărul litigiilor purtate între cetățeni și stat crește exploziv.

Ei susțin că oamenii politici doresc o justiție slăbită, pentru a limita accesul cetățenilor la instanțe, într-un moment în care oamenii vor fi afectați de măsurile de austeritate anunțate de Guvern.

„Așa s-a întâmplat, de exemplu, după 2009, când litigiile generate de criza economică au fost de ordinul sutelor de mii. Aceste valuri imense de litigii au fost și vor fi gestionate de judecătorii aflați în activitate, ce trebuie să aibă independența reală și resursele necesare pentru a le soluționa corect și în termen rezonabil. O justiție slăbită, cu resurse umane insuficiente și descurajate, atacată sistematic, de multe ori prin termeni pur și simplu abjecți, folosiți inclusiv de către oameni politici, într-o campanie bazată pe manipulare, minciună și ostilizarea populație nu profită cetățeanului, ce devine la rândul lui slab în raporturile sale cu statul. Mai mult, statul însuși devine slab și vulnerabil atunci când puterea judecătorească este sistematic atacată. Tendința clasei politice de a limita, pe diverse căi, accesul cetățenilor la justiție este evidentă și este datoria noastră, ca judecători, să o demascăm ca atare”, declară președinții curților de apel.

În context, ei amintesc că au existat două decizii ale Curții Constituționale prin care se cerea legiuitorului să modifice legea pentru a permite cetățenilor să aibă acces la justiție, fapt ignorat cu desăvârșire de acesta.

„Accesul cetățenilor la justiție pentru apărarea drepturilor lor salariale a fost apoi sever limitat prin adoptarea OUG 62/2024, ce a avut ca efect blocarea cursului proceselor în fața instanțelor de fond și sufocarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin sute de cereri de pronunțare a hotărârilor preliminare în astfel de cauze. În momente dificile, când drepturile cetățenilor pot fi afectate de măsurile statului, revine puterii judecătorești sarcina de a restabili legalitatea. Acest lucru poate fi făcut de judecători ce nu sunt dependenți de Guvern și nu sunt țintele unei campanii de ură promovate împotriva acestora”, precizează șefii instanțelor.

La finalul comunicatului, cei 16 președinți de curți de apel solicită „tuturor actorilor implicați să înceteze campania de subminare a independenței justiției și de demonizare a judecătorilor, care își exercită misiunea în condiții de muncă adesea excesive, cu resurse insuficiente și presiuni constante, dar cu loialitate față de lege și Constituție”. 

Șefa CSM: ”Mi se pare mică o pensie de 11.000 de lei. Din toate punctele de vedere suntem unici”

Șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache (foto), într-un interviu pentru Digi24, a declarat că o pensie în cuantum de 70% din salariul net, care ar duce la 14.000 de lei pentru judecătorii de Curte de Apel sau 11.000 de lei pentru judecătorii de Tribunal, e mică.

Întrebată de jurnalist dacă 70% din ultimul salariu net este o sumă mică, Elena Costache, președinta CSM, a spus: „Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie”, a spus ea.

Elena Costache: Magistrații sunt unici printre ceilalți angajați ai statului

„În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător. Eu nu pot, după ce judec un dosar, să mă duc să îmi deschid un birou de consultanță de avocatură și să acord consultații juridice și să mai câștig niște bani. Și atunci toată lumea a fost de acord: să nu picăm în acest păcat al comparațiilor care nu-și au rostul. Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt. În primul rând, omul la care faceți referire nu cred că a dat examenele pe care le-am dat noi ca să ajungem în profesie. Nu este ușor să ajungi magistrat. Nu cred că are parte de munca pe care o desfășurăm și, credeți-mă, o spun cu tot respectul față de orice om care muncește. Nu putem să punem egal între magistrați și celelalte categorii sociale” – a mai spus în interviu șefa CSM.

Pensia medie în România la nivelul lunii aprilie a fost de 2.759 de lei, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Reamintim că guvernul Bolojan a propus ca magistrații să primească o pensie în valoare de 70% din ultimul salariu net. Acum, magistrații au 80% din ultimul salariu brut, ceea ce face să fie singurii angajați din România cu pensia mai mare decât salariul.

(Citește și: Marea fugă: Nicușor Dan a semnat decretele de pensionare a 96 de magistrați – pe listă se află președinta și vicepreședinta Curții Supreme, președinta și vicepreședinta Tribunalului București și alți șefi din instanțe și parchete)

****