Efectele crizei climatice și lipsa măsurilor de înverzire a Bucureștiului, reprezintă o problemă severă de sănătate publică pentru Capitala României, care are cea mai ridicată rată, din Europa Centrală și de Est, a mortalității asociate temperaturilor ridicate, fiind depășit doar de Istanbul.
Aceasta este principala concluzie a studiului „Bucureștiul sub caniculă. Impactul crizei climatice asupra populației urbane, în special asupra grupurilor vulnerabile”, realizat pentru organizația nonguvernamentală Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Până la sfârșitul secolului, se estimează că Bucureștiul va înregistra o creștere semnificativă a mortalității și a numărului de zile și nopți tropicale, în absența unor măsuri eficiente de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice
Principalele concluzii ale studiului
- Creșterea temperaturilor și insula de căldură urbană: Peste 50% din suprafața Bucureștiului este acoperită cu construcții, șosele și alte amenajări antropice. Fenomenul de insulă de căldură urbană face ca temperaturile din capitală să fie cu 5-6°C mai mari decât cele din zonele înconjurătoare. Temperaturile la suprafață în mijlocul orașului pot depăși constant 40°C în iulie.
- Zonele cele mai vulnerabile: Cartierele centrale și cele cu puțină vegetație sunt cele mai afectate. Spațiile verzi și suprafețele acvatice rămân semnificativ mai răcoroase (25-28°C), subliniind importanța acestora în atenuarea valurilor de căldură.
- Mortalitate ridicată asociată caniculei: Bucureștiul are cea mai ridicată rată a mortalității asociate temperaturilor ridicate din Europa Centrală și de Est, fiind depășit doar de Istanbul. Acest lucru subliniază faptul că efectele crizei climatice reprezintă o problemă severă de sănătate publică pentru oraș.
- Sectorul administrativ și politicile publice: Deși există potențial și resurse — inclusiv organizații active și comunități implicate — autoritățile au întârziat implementarea măsurilor esențiale pentru creșterea confortului termic și rezilienței urbane. Strategiile există, dar lipsa expertizei și a colaborării între sectoare a dus la rezultate modeste.
- Grupurile vulnerabile, cel mai afectate: Persoanele fără adăpost, muncitorii precari și cei cu venituri mici nu dispun de mijloace pentru a se proteja de efectele valurilor de căldură. Pentru clasa de mijloc există facilități (aer condiționat, textile adaptate, muncă în spații climatizate), în timp ce pentru vulnerabili, accesul la apă și la locuințe adaptate reprezintă o problemă zilnică.
Recomandări și soluții posibile
- Extinderea și îngrijirea spațiilor verzi și albastre.
- Soluții bazate pe natură (plantarea de arbori, transformarea parcărilor în păduri urbane, utilizarea fântânilor urbane pentru răcorire).
- Regenerare urbană atentă la gentrificare: Orice intervenție urbană ar trebui să fie însoțită de studii de impact social, pentru a preveni deplasarea forțată a persoanelor vulnerabile.
- Măsuri de protecție a grupurilor vulnerabile: Acces universal la apă, adaptarea infrastructurii locative și socio-medicale, tarife reduse pentru transportul public pentru persoanele cu venituri mici.
- Parteneriate între autorități, societate civilă și mediul privat pentru implementarea unor politici integrate de adaptare la criza climatică.
(Citește și: Caniculă în Capitală și 15 județe – situație dramatică în sudul Europei – UE pierde 6,4% din producția agricolă anuală din cauza riscurilor legate de climă)
****
Urmărește-ne pe Google News
