De la 1 septembrie, salariile rezidenților care activează în spitalele private vor fi plătite de către către aceste unități, și nu de către Ministerul Sănătății, așa cum se procedează în prezent, a declarat miercuri ministrul Alexandru Rogobete (foto).
Aceasta este una dintre măsurile de eficientizare a cheltuielilor sistemului public de sănătate, cheltuieli ce nu pot fi susținute în condițiile crizei bugetare.
Medicii de la stat vor putea activa în continuare și în privat, însă cu respectarea programului de la spitalul public
Ministrul Rogobete a repetat miercuri că nu se exclude posibilitatea ca un medic angajat la stat să lucreze și în privat, însă a atras atenția că respectarea programului este obligație legală:
„Rog toți colegii din spitalul public să respecte programul de lucru. Nu sunt de acord ca medicul să aleagă între public și privat. Medicina este un domeniu cu particularitățile lui și nu putem să separăm apele atât de abrupt și atât de brusc. Însă respectarea programului de lucru din spitalul public este, conform legislației, obligatorie. Medicul are libertatea, evident, ca după finalizarea acestui program să activeze unde dorește el, în marile lanțuri de spitale private, în cabinetul propriu privat – oriunde are posibilitatea să își desfășoare serviciul medical, dar cu respectarea programului de la public”.
Situația este foarte cunoscută în sistem, dar Alexandru Rogobete a insistat că ea nu este generalizată. „Nu vreau să generalizez, însă cu toții știm că există și excepții de colegi care la ora 11.00, la ora 12.00 nu mai sunt în spitalul public și activează în sistemul privat. Nu spun că neapărat în marile lanțuri de spitale private, dar activează în sectorul privat. Dacă nu reușim să diminuăm acest fenomen, toți avem de pierdut. De la pacienții care stau la 40 de grade în fața spitalelor să aștepte medicul, la colegii lor medici care stau până la 8-9 seara peste program, la sistemul public și până la urmă și la sistemul privat”, a explicat Rogobete”.
Ce spunea premierul despre eficientizarea cheltuielilor de Sănătate prevăzute în al doilea pachet de corecții bugetare
Al doilea pachet de măsuri pregătit de guvern va conține un capitol distinct referitor la Sănătate, un domeniu la care premierul Ilie Bolojan s-a referit săptămâna trecută, cu observații privind nesustenabilitatea actualului sistem, cu deficite uriașe în creștere, dar nu și un progres al calității serviciilor medicale oferite, din cauza risipei:
- Și aici aș trece la a doua direcție importantă la care lucrăm, reducerea risipei din sistemul de sănătate. O componentă importantă de cheltuieli la statul român sunt cheltuielile pe sănătate. Nu mă refer la fondurile europene care intră în sănătate, nu mă refer la bugetele de investiții pe care le alocă Ministerul Sănătății pentru reparații de spitale sau dotări, mă refer la sumele care intră în sistemul de sănătate prin Casa de Sănătate. Ca să vă faceți o imagine și vă vom da acest grafic, în urmă cu zece ani, 2014, 2015, ponderea acestor cheltuiele din veniturile curent ale statului român le reprezentau 11%, acum au crescut la 14-16%.
- Imaginați-vă că asta înseamnă niște sume foarte mari, fiecare procent înseamnă sume foarte mari. De exemplu, 2021, 49 de miliarde, 2022, 54 de miliarde, 2023, 59 de miliarde, 2024, 73 de miliarde, 2025, în această vară, estimat 77 de miliarde și la întâlnirea cu președintele casei și ministrul sănătății am fost informat că avem nevoie de încă cel puțin 14 miliarde ca să putem încheia acest an, pentru că din martie nu se mai achită sumele complete către sistemul de sănătate. Se achite doar partea de salarii, în principal, dar la toate celelalte capitole există arierate importante.
- Și deci dacă nu s-ar întâmpla nimic până la finalul anului, am ajunge la 16%. Dacă continuăm tot așa, vă puteți imagina că ceea ce vom încasa suplimentar din creșterea de TVA sau din acciza de la motorină sau de la benzină, se va duce pe aceste suplimentări și nu doar că nu vom reuși să ne echilibrăm bugetele. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020.
- De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată, prin sănătatea din România, numărul de cazuri rezolvate de cheltuieli de personal. Există alocări, în cea mai mare parte, dedicate cheltuielor de personal și atunci nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau să facă performanță, pentru că nu are de ce. V-aș da două exemple, ca să mă înțelegeți. Gândiți-vă că șefii de secții dintr-un spital din România, clinic, nu-l numește directorul spitalului, în așa fel încât să aibă autoritatea supra lui să facă performanță, ci îl numește facultatea de medicină sau universitatea.
- Dacă banii îți vin fără niciun fel de problemă, vă puteți imagina că nimeni nu acționează în sensul unei bune gospodări. (…) E nevoie, deci, să legăm salarizarea de activitatea spitalului. Gândiți-vă că la anumite spitale costurile de personal depășesc peste 90%.
- Întreb. Cu ce mai rămâne? Pentru medicamente? Analize? Se mai poate face ceva pentru pacienți cu adevărat? Sau pacienții sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta? Cred că ar putea să meargă mai bine.
- Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Gândiți-vă că aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătății ICM-ul, așa numit indicatorul de complexitate. Și dacă știi cum se întocmește o foaie de tratament, o foaie de observație cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari. Nu pentru că ești mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine.
- Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie să-și facă datoria și să verificează acest lucru, pentru că altfel părem că avem niște spitale ultra performante, dar asta trebuie să perceapă și românii. Și cât timp nu vedem, că deși sumele au crescut într-o dinamică foarte mare în acești ani, percepția asupra sistemului de sănătate nu se îmbunătățește, înseamnă că avem niște probleme acolo și deci creșterea de resurse n-are nici o legătură cu îmbunătățirea percepției.
- Avem cheltuieli cu medicamentele, scăpate de subcontrol, care se extinde de la an an. De ce? În primul rând că nu controlăm aici aproape nimic. Numărul de medicamente inovative este foarte mare. Sunt medicamentele scumpe și cred că suntem una din puținele țări în care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decât a celor generice, care rezolvă pentru 90% din boli, exact în același fel, partea de tratament.
- Și aici trebuie să inversăm balanța. Dar asta înseamnă că atât Ministerul Sănătății cât și Casa trebuie să intervine și să corecteze lucrurile și cu bani mai puțini să rezolvăm în 99% din cazuri problemele legate de tratamentul pacienților. Sigur, sunt medicamente speciale care nu pot fi înlocuite, înțelegem asta, dar asta nu trebuie să fie regula, ci excepție.
- Avem concedii medicale extinse, dacă vă uitați la statistică o să vedeți că avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact patru zile și este evident că aceste lucruri invalidează statistica. Nu te poți îmbolnăvi programat într-o numără atât de mare.
(Citește și: Video / Pachetul 2 de măsuri, anunțat de premierul Bolojan: Eficientizarea companiilor de stat, Reforma pensiilor magistraților, reducerea risipei în sănătate, reorganizarea ANAF. Lista de măsuri și direcții de acțiune)
****
Urmărește-ne pe Google News
