Inflația calculată prin Indicele Prețurilor de consum (IPC) din Statele Unite a crescut mai puțin decât se anticipa în luna iunie, dar detaliile cu privire la prețuri indică faptul că firmele au început, mai clar, să transfere către consumatori o parte din costurile generate de tarifele vamale implementate de administrația Trump, arată Bloomberg într-o analiză.
Inflația din SUA a fost până recent pe o tendință descendentă, prețurile fiind în dezinflație (scăderea ratei anuale de creștere a prețurilor), dar cu noile taxe vamale mai mari în vigoare de trei luni, companiile par să-și fi epuizat stocul de bunuri importate la vechile tarife și acum au început să vândă din importurile noi.
Economiștii consultați de Bloomberg consideră că deși multe lucruri privind tendința inflației din SUA rămân neclare, există semne că noile tarife au început să alimenteze inflația. În orice caz, cele mai recente date face improbabilă o reducere a dobânzilor din partea Rezervei Federale (Fed), banca centrală americană, așa cum își dorește administrația Trump, care pune deja presiune pe Fed în multiple moduri.
Așa cum se vede din primul din cele două grafice, inflația din SUA continuă să fie alimentată de creșterea prețurilor la serviciile de bază, în timp ce componenta bunuri, care a sprijinit mult timp în procesul dezinflaționist, începe să o ia în sus (vezi graficul de mai jos).
Excluzând autovehiculele, inflația bunurilor de bază din SUA a crescut cu 0,55% în iunie
Conform calculelor Inflation Insights LLC, excluzând autovehiculele, inflația la bunurile de bază din SUA a înregistrat o creștere lună/lună de 0,55% în iunie, cea mai mare creștere lunară din noiembrie 2021, când puseul inflaționist post-pandemic a luat amploare, împingând băncile centrale să majoreze dobânzile. Scăderea prețurilor la energie ține încă cifrele generale sub control, potrivit economiștilor consultați de Bloomberg.
„Tarifele și-ar face simțită prezența cel mai evident în segmentul bunurilor de bază, excluzând alimentele și energia. Privind contribuția acestui sector la inflația generală, putem spune că problema nu este încă gravă, dar tendința merge clar în direcția greșită. Inflația bunurilor de bază a fost negativă timp de mai mulți ani înainte de explozia post-pandemie. Rata actuală este cea mai ridicată din ultimul deceniu, cu excepția acelui vârf”, arată John Authers, senior editor și editorialist Bloomberg.
Acesta adaugă că datele sugerează că progresul în reducerea inflației s-a oprit, fără ca ținta Fed să fi fost atinsă. Iar în ceea ce privește costul vieții pentru clasa muncitoare — subiectul central al alegerilor prezidențiale de anul trecut — tendința se îndreaptă din nou în direcția greșită. Graficul de mai jos compară datele Fed Atlanta privind creșterile salariale pentru prima quartilă (cei 25% cel mai prost plătiți) cu inflația alimentară și cu indicele anti-core al Bloomberg (care combină alimentele și energia). Astfel, creșterile salariale sunt încă peste inflația alimentară și anti-core, dar diferența se tot reduce.
Dinamica inflației și scăderea anticipațiilor pentru o scădere a dobânzilor din partea Fed (sub 50% șanse pentru o scădere a dobânzilor la ședința Fed din septembrie) a produs o creștere a dobânzilor la obligațiunile americane pe termen lung: dobânda pe 30 de ani a SUA a urcat din nou peste pragul de 5%, ducând în jos inclusiv piața bursieră în ședința de tranzacționare de marți.
Economist: Totul e diferit față de primele tarife ale lui Donald Trump. Se conturează un șoc inflaționist major
În același timp, Robin Brooks, senior fellow la Brookings Institution și până anul acesta directorul și economistul-șef al Institute of International Finance (IIF), explică într-o postare pe platforma X că, spre deosebire de tarifele din 2025, tarifele din 2018 ale primei administrații Trump nu au produs inflație pentru că (i) vizau doar China, (ii) erau mult mai mici și (iii) dolarul s-a întărit în perioada respectivă compensând astfel creșterea prețurilor la importuri.
„Totul este diferit în 2025 și există acum semne că se conturează un șoc inflaționist major în segmentul bunurilor de bază”, spune Brooks.
Nu doar americanii plătesc taxele vamale impuse de Donald Trump
Financial Times (FT) explică într-un articol publicat miercuri că nu doar americanii plătesc taxele vamale impuse de Donald Trump.
FT citează mai mulți experți în lanțurile de aprovizionare care afirmă că costul taxelor vamale impuse de Trump nu este suportat exclusiv de consumatorii americani, întrucât mărcile internaționale caută să distribuie impactul creșterilor de prețuri la nivel global, pentru a minimiza efectele asupra pieței din SUA.
Simon Geale, vicepreședinte executiv la Proxima, o firmă de consultanță în lanțuri de aprovizionare, afirmă că mărci importante precum Apple, Adidas și Mercedes vor încerca să atenueze efectele scumpirilor.
„Mărcile globale pot absorbi parțial costurile taxelor vamale prin surse de aprovizionare mai eficiente și economii operaționale, dar majoritatea vor trebui distribuite în alte piețe deoarece consumatorii americani pot accepta o creștere de 5%, dar nu de 20% sau chiar 40%”, afirmă analistul.
(Citește și: ”Șeful Fed: Economia SUA va încetini, inflația va accelera – Trump îl atacă (iar) pe Powell pentru că nu scade dobânzile”)
(Citește și: ”Rata inflației crește în iunie la 5,7%, peste așteptările din piață, înainte de scumpirile de vară: factura la curent, TVA și accize”)
***
Urmărește-ne pe Google News
