Președintele Nicușor Dan l-a numit marți pe Dacian Cosmin Dragoș (foto), profesor universitar la UBB Cluj, judecător la CCR, anunță Președinția.
Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale, arată comunicatul Administrației prezidențiale, comunicat ce conține și un scurt CV al celui trimis de Nicușor Dan la CCR.
Prezentăm integral comunicatul Administrației prezidențiale:
„Președintele României, Nicușor Dan, îl numește pe domnul profesor Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat astăzi, 8 iulie 2025, decretul de numire a domnului Dacian Cosmin Dragoș, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în funcția de judecător al Curții Constituționale a României, pentru un mandat de nouă ani începând cu data 13 iulie 2025.
Nominalizarea a fost făcută în conformitate cu atribuțiile constituționale ale Președintelui României, prevăzute la articolul 94 lit. c), art. 142 alin. (2), (3) și (5) din Constituția României, potrivit cărora Președintele numește trei dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale. Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei din 3 în 3 ani.
Domnul profesor Dacian Cosmin Dragoș este o personalitate recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european, beneficiar al prestigioasei burse europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006) și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023).
Cu o activitate remarcabilă academică și de cercetare și o contribuție consistentă în elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă (2006-2008 și 2020-2021) și a Codului Administrativ (2010-2011), profesorul Dragoș a fost implicat în proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept, și este cunoscut pentru pozițiile sale echilibrate și fundamentate științific.
Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de 3 ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale.
În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.
Prin această nominalizare, Președintele României reafirmă angajamentul ferm față de buna funcționare a autorităților publice, independența justiției, respectarea statului de drept și consolidarea rolului Curții Constituționale de garant al supremației Constituției.”
Comparație cu Mihai Busuioc, numit de Senat, la propunerea PSD
Mihai Busuioc (foto) a fost conducător de Carte Funciară – Biroul de Carte Funciară Judecătoria Sector 4 (între 1994 și 1999), apoi a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară, inclusiv pe cea de director general.
În 2012, Victor Ponta l-a demis de la ANCPI, dar a fost recuperat în 2014 de Liviu Dragnea, care l-a numit mai întâi consilier – secretar de stat, pentru ca apoi să-l promoveze secretar general al Ministerului Dezvoltării și Administrației Publice.
După ce a ajuns secretar de stat în subordinea lui Liviu Dragnea, Mihai Busuioc a fost instalat în Consiliile de Amdinistrație de la Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia, Agenția Națională a Locuințelor (ANL), UM Plopeni, Compania Națională de Investiții, ROMARM și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Mihai Busuioc a devenit secretar al Guvernului imediat după instalarea lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria – decizia de numirea acestuia fiind primul document semnat de premier, pe 4 ianuarie.
În timpul rebeliunii lui Grindeanu, Mihai Busuioc a fost înlocuit de Victor Ponta, după câteva zile în care a refuzat să vină la birou și să semneze deciziile premierului, cum impune legea.
În pofida încercării unor politicieni de a impune depolitizarea CCR, nominalizările de marți indică însă dorința actualei clase politice de a păstra sistemul ce permite folosirea Curții.
În 2017, el a fost numit în funcția de președinte al Curții de Conturi, o altă instituție importantă.
În fața criticilor privind pregătirea trimisului PSD la CCR, Sorin Grindeanu, președintele interimar al partidului, a declarat că, deși partidul a decis să îl susțină pe Mihai Busuioc pentru funcția de judecător constituțional, el personal l-a votat pe Robert Cazanciuc în cadrul votului intern din partid.
Alegerea PSD a fost însă fără echivoc, întrucât Mihai Busuioc a obținut 20 de voturi, iar fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc – nouă.
Procedura și condițiile pentru numirea judecătorilor CCR
- Curtea Constituţională este compusă din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
- Dintre aceştia, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
- Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
- Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare.
- Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
- Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.
Senatul l-a votat, cu scandal, pe Mihai Busuioc pentru a-l înlocui la CCR pe Marian Enache
Busuioc, președinte al Curții de Conturi, este un politician care și-a construit întreaga carieră cu ajutorul susținerii PSD, fără să fi ocupat vreodată o funcție câștigată prin concurs.
Miza politică a numirilor la CCR este ridicată, întrucât de judecătorii constituționali depind ambițioasele reforme anunțate de coaliție prin programul de guvernare, inclusiv ajustările bugetare, măsurile de austeritate și reforma pensiilor speciale, în condițiile în care CCR deține controlul asupra legilor adoptate de Parlament.
Mihai Busuioc a fost ales judecător al Curţi 79 de voturi pentru şi 36 de voturi contra.
Rodica Cuşnir, propunerea S.O.S România, a primit 10 voturi pentru şi 105 contra, Niculescu Ţăgărlaş 2 voturi pentru, 113 contra şi propunerea AUR, Petrescu Adina, 24 de voturi pentru şi 91 contra.
CV-ul lui Mihai Busuioc:
A absolvit în 2002 Facultatea de Drept din cadrul Universității Nicolae Titulescu, București, a urmat un master “Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru” la Universitatea Constantin Brâncuși, Târgu Jiu, fondată de social-democratul Ilie Mischie.
Ca mulți alți politicieni, a urmat și cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”.
A lucrat la Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară, unde a promovat până pe poziția de director general și de unde a fost propulsat în Ministerul Dezvoltării, pe diferite poziții, devenind în 2017 secretar general al Guvernului.
(Citește și: CCR îl acceptă ca judecător constituțional pe Mihai Busuioc. Decizia: Are experiența și vechimea necesare)
****
Urmărește-ne pe Google News
