Video / Ilie Bolojan anunță măsurile concrete care se pregătesc: Redevențele pe resurse vor fi recalculate, cotele de TVA restrânse de la 3 la 2, angajamentele de investiții publice vor fi suspendate – Lista de măsuri și reforme – Pachetul fiscal, anunțat săptămâna viitoare – La ce să se aștepte economia

Ilie Bolojan a declarat vineri, după ședința de Guvern, că nu se dorește o vânătoare de vrăjitoare în sectorul bugetar, dar este nevoie de măsuri de redimensionare și eficientizare a aparatului public, inclusiv din respect pentru cetățeni și pentru a crea un sentiment de responsabilizare în domeniul public. Acesta a anunțat introducerea unor criterii de performanță în companiile de stat de a căror respectare vor fi legate bugetele acestor firme.

Premierul a vorbit și despre măsurile fiscal-bugetare care se vor lua în următoarele luni, în condițiile nevoii de a reduce un deficit bugetar istoric (9,3% din PIB în 2024), întâlnit doar în criza din 2009 și criza pandemică din 2020. Printre acestea se numără o nouă taxă pe bănci, dar și majorarea taxelor pe proprietăți astfel încât acestea să fie legate la valoarea de piață.

Bolojan a explicat filosofia sa pentru reforme, reduceri de cheltuieli și eficientizare și a dat detalii despre multiple direcții pe care guvernul pe care îl conduce va acționa în perioada următoare. Prim-ministrul a dat de înțeles că redevențele plătite de companii pentru resursele României ar urma să fie majorate, că cotele de TVA vor fi reduse de la 3 la 2, că noile angajamente de investiții locale non-critice vor fi suspendate și că primul consilier onorific pe care îl va numi va fi economistul Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal.

Prezentăm în cele ce urmează principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan:

• România e într-o situație dificilă ca urmare a deficitelor bugetare cronice din ultimii ani, cel mai mare deficit fiind înregistrat anul trecut. Avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din PIB, avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite, nu neapărat cheltuieli publice care țin de numărul de locuitori, ci față de număr de contribuabili. Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi destul de ridicate și, pentru că nu putem recupera într-un termen scurt acest deficit de 30 de miliarde de euro dintre cheltuielile statului și venituri, va trebui să luăm și în perioada următoare credite.

Despre reducerea cheltuielilor, burse școlare:

• Prin urmare, este urgent ca România să atace problema deficitului, echilibrarea lui, și componenta de accesare a fondurilor europene. În ce privește deficitul, e nevoie să ne creștem veniturile și să scădem cheltuielile. Dar trebuie să facem asta într-un regim de urgență, pentru că avem o presiune financiară importantă, dar și pe termen lung: să atacăm venituri și cheltuieli structurale care să reașeze bugetul pe noi coordonate, pentru a scădea an de an deficitul și a ajunge la un deficit rezonabil care să nu împovăreze generațiile viitoare.

• În ce privește scăderea cheltuielilor, lucrăm pe mai multe componente: inventariem tot ce înseamnă comitete, comisii, le-aș numi sinecuri, și în fiecare ședință de guvern de acum înainte vom ataca această zonă. Azi am început cu o astfel de structură, un comitet (Eximbank) format din 17 persoane cu un venit pentru 1-2-3 ședințe lunare de 4.000 de euro pe lună. L-am transformat într-un comitet de 5 persoane cu 1.000 de euro pe lună, pentru că au anumite răspunderi, pentru că aprobă anumite credite.

• Un aspect important e scăderea de cheltuieli per ansamblu. Avem câteva acumulări pe care nu le putem nega: un număr mare de sporuri permise de lege, unele dintre ele au fost abuzate, avem sporuri unele peste altele. Cele populare – spor de antenă, adică un om care e în sectorul public, dacă e în fața unui calculator, beneficiază de acest spor. La privat nu se beneficiază de acest spor. Este un exemplu dar toate aceste sporuri vor fi evaluate și trebuie legate de performanță și realitate. Sporul de fonduri europene, unul important, care poate crește salariul cu până la 50%, e legat de numărul de ore lucrate. Avem situații în care se pierd proiectele, nu se termină la timp, dar orele lucrate sunt bifate, chit că sunt reale sau fictive, și introducerea unor criterii de performanță, în care se vede absorbția de fonduri – e un aspect corect pentru cei din sectorul public dar și privat. Deci o componentă a salariului să fie legată de performanță.

• Un lucru care suntem obligați să-l analizăm și de care nu mă ascund: aspecte ce țin de zona de educație. Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi care a plecat acum trei ani de la 188 mil. lei pe toată țara și am ajuns la 4,7 mld. lei în trei ani, o creștere imensă. Sunt bune orice fel de burse dar plătim un miliard de euro doar pe bursele elevilor. Iar la analiza notelor se constată o dinamică crescătoare, peste pragul stabilit, imediat ce au apărut bursele, nu datorită efortului, ci datorită reperului de bursă, și acest lucru trebuie reconfigurat. Încercăm să controlăm creșterea cheltuielilor statului în general pentru că nu le mai putem susține la acest nivel.

Despre majorarea taxelor:

• O a doua componentă importantă la care trebuie să lucrăm imediat e creșterea veniturilor. Un aspect de fond: creșterea veniturilor prin îmbunătățirea colectării, combaterea evaziunii, eliminarea excepțiilor, dar suntem puși în situația de a pregăti un pachet de măsuri fiscale care va fi anunțat săptămâna viitoare. Va fi dezbătut. Înseamnă câteva direcții: foarte probabil TVA va fi reașezată la două praguri, azi avem trei. Săptămâna viitoare vom anunța pragurile și vom explica argumentele. Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem o creștere a accizelor care țin de alcool și combustibil.

• O problemă gravă e subfinanțarea Casei de Sănătate. Avem foarte puțini contributori, puțin peste 6 milioane cu 16 milioane de beneficiari. Avem foarte multe excepții și categorii care sunt scutite. Analizăm extinderea bazei de contribuabili, prin reducerea unor excepții, prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari.

• Avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului: mă refer la bănci, câștiguri din jocuri de noroc. Sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă.

Despre investiții, fonduri europene și negocierile cu Comisia Europeană:

• Sunt foarte importante relația cu Comisia Europeană, cu piețele, cu agențiile de rating, astfel încât România să rămână stabilă economic, cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, să rămână o țară care e pe o traiectorie de reducere a deficitului prin (1) scăderi de cheltuieli, (2) creșteri de venituri și (3) prioritizări de investiții. A doua urgență: fondurile europene. Avem în derulare proiecte importante pe fonduri europene, unele pe infrastructură mare, cale ferată, altele în servicii vitale – sănătate, educație, și accesarea acestor fonduri înseamnă intrări de capital, o economie care se dezvoltă, locuri de muncă, condiții mai bune în serviciile publice. Aici efortul va fi pe componenta de investiții și îndeplinire jaloane din PNRR.

• La investiții se derulează negocieri importante cu Comisia Europeană, (…) ministrul este astăzi la Bruxelles, astfel încât proiectele care pot fi finalizate până la finalul anului viitor să rămână pe PNRR, iar celelalte care nu să fie transferate pe finanțarea națională și înlocuite cu alte proiecte. Le prioritizăm. (…) Este important să reașezăm aceste proiecte astfel încât în prima jumătate a lunii iulie să putem depune programul revizuit de proiecte și graficul de respectare a jaloanelor, care este a doua prioritate.

• Am stabilit un pachet de măsuri care trebuie puse în practică astfel încât până în toamnă să putem îndeplini un pachet important de proiecte pentru a putea accesa o sumă de cel puțin 5 mld. euro. Aici sunt reforme importante care trebuie parcurse, unele țin de Ministerul Sănătății, altele de Transporturi, Energie, avem problemele legate de pensiile speciale unde va trebui să intervenim pentru a asigura o justiție socială minimală, iar pensionarea să se facă la o vârstă corectă. Un efort important va fi pe aceste componente.

Despre companiile de stat și prioritizarea investițiilor:

• O direcție importantă prin care putem avea resurse mai multe e legată de reforma companiilor de stat și autorități finanțate din piețe. Am stabilit azi că până săptămâna viitoare vom inventaria toate aceste companii. Unele au nevoie de aprobarea bugetelor și am condiționat aprobarea bugetelor de indicatori de performanță fără echivoc, de reducerea membrilor în CA, de plafonarea indemnizațiilor.

• Evaluarea și prioritizarea investițiilor: se va face în următoarele luni și pentru a asigura finanțarea investițiilor am convenit un moratoriu de 6 luni în care vom suspenda declanșarea de noi licitații sau întreruperea celor pornite dar nu s-au depus oferte și nu s-au adjudecat, pentru a putea prioritiza proiectele pentru a asigura finanțarea celor pe care ni le permitem și care au impact în comunități.

• Suspendarea se face doar pentru proiectele finanțate de guvern și nu sunt legate de fonduri europene. Celelalte proiecte pe fonduri europene trebuie să fie accelerate, pentru a urgenta aceste investiții.

Despre pachetul de măsuri fiscal-bugetare din 1 ianuarie 2026:

• Un alt pachet de măsuri – cele care vor intra în vigoare de anul viitor. Le vom anunța tot în această perioadă pentru a da o perspectivă, pentru a arăta că România știe care îi sunt problemele și că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile și să nu degenerăm din punctul de vedere al unei crize economice.

• Mai avem jaloane de îndeplinit care intră în vigoare de anul viitor – impozitele pe proprietate, case, terenuri, vor fi reașezate, foarte probabil mărite, calculate după valoarea de piață. Veniturile vor reveni autorităților locale și astfel sume de echilibrare care azi pleacă la autoritățile locale să fie economisite. Această măsură va fi dublată de pachetul de reformă pentru administrația publică locală, pe care îl vom negocia cu autoritățile locale în perioada următoare.

• Tot de anul viitor urmează să fie probabil majorat impozitul pe capital, de exemplu pe dividende. Vom încerca să anunțăm aceste măsuri din timp. Vrem să evităm, cu excepția acestei perioade, din păcate, adoptarea unei măsuri fiscale într-o perioadă foarte scurtă.

• Avem instituții cum e agenția de resurse minerale unde personalul e subdimensionat, unde nu taxăm corect redevențele, acolo trebuie crescut personalul și pus să-și facă datoria. E vorba de a face calcule corecte și de a elimina suprapuneri.

Răspunsuri la întrebări din partea presei:

Î: Cum răspundeți la proteste?

• R: Niciun cetățean nu poate fi liniștit când se anunță lucruri care îi afectează nivelul câștigurilor, siguranța locului de muncă. Eu am tot respectul pentru colegii din sectorul public, dar în acești ani, în multe zone, s-a sărit peste cal, și prin inventarea unor sporuri, drepturi, dar și prin extinderea numărului de angajați. S-a dovedit că se poate lucra cel puțin la fel de bine cu mai puțini oameni. Una dintre cele mai mari probleme este că avem foarte puțin oameni care sunt în economia activă, reală. Noi și Italia suntem pe ultimele locuri. Astăzi există o cerere din partea economiei private, nu au angajați în aproape toate mările orașe. Da, dacă te îndepărtezi de un mare oraș nu mai e cererea atât de mare. Nu mai sunt aceleași oportunități, dar nu putem nega realitatea. Numărul locurilor de muncă trebuie calculat corect. Știu foarte mulți oameni care-și fac datoria și care văd că alții vin relaxați la serviciu și dacă-l întrebi ce a făcut nu știe despre ce e vorba.

• La Poliția Locală e normă de un polițist la 1000 de locuitori. În Oradea ar fi trebuit să avem 200 de polițiști. Sunt sub 80 de când eram primar, dar nu ați auzit să fie cel mai murdar oraș, cea mai mare criminalitate. Unele competențe se suprapun cu competențele Poliției Naționale. În Oradea competențele sunt partajare, avem un dispecerat comun, se știe cine răspunde, nu pleacă două echipaje. Armamentul poate fi ținut în același loc, nu trebuie să ai cinci oameni în pază. Eu cred că fără să avem o vânătoare de vrăjitoare, și nu cred în asta, trebuie o analiză la nivelul fiecărei instituții. Nu cred neapărat că premierul trebuie să aibă 17 consilieri. Nu trebuie ca un demnitar să aibă un cabinet plin, și nu se va întâmpla nimic.

• Am avut o ședință la ANAF și am discutat de încasările de la buget, și unii își fac planul, alții nu. Am întrebat dacă s-au dat sancțiuni, dacă a fost cineva schimbat din funcție. Dacă ar exista criterii de performanță, lucrurile s-ar schimba esențial.

Î: Conduceți un guvern cu 5 vicepremieri, la reforma de la Senat 50% din oamenii desemnați au mers la alte instituții. Cum explicați? Și câteva precizări legate de cotele de TVA vă rugăm.

• R: În ce privește Senatul, când se reduc niște posturi, oamenii au două opțiuni: se pot transfera în alte locuri din sectorul public, pentru asta nu e de vină Senatul. Au preferat să se transfere și când am redus la primărie. Eu sper că peste tot unde se organizează concursuri, dacă personalul e dimensionat corect, va fi forțat să facă un concurs cinstit pentru că altfel trebuie ei să lucreze pentru pila pe care o protejează.

• În ce privește vicepremierii, eu sunt un om corect. Sunt 5 vicepremieri, dar doi sunt de fapt miniștri. În fapt avem doi vicepremieri în plus fără portofoliu. Sunt mai multe partide în guvern și partidele au dorit să fie poarte a deciziei care se ia la nivel de guvern. Dacă fiecare își face datoria, nu două posturi în plus sunt problema.

• În ce privește cotele de TVA, săptămâna viitoare vom anunța după o analiză și consultări care este propunerea și vom face o procedură de transparență pentru a explica care sunt părerile din piață. Știm că aceste măsuri nu pot naște aplauze, dar suntem într-o situație dificilă și era o problemă de timp până când aceste măsuri trebuiau luate. Cu cât se lungesc mai mult lucrurile se pot complica. Pentru noi e foarte important să nu fim clasificați de agențiile de rating ca țară cu risc mare, pentru că ar însemna costuri mult mai mari pentru oamenii de rând.

• Reducerea subvențiilor pentru partide și celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică vor fi adoptate la rectificarea bugetară. Consider că toată lumea, inclusiv partidele politice și cei care suntem pe funcții de conducere, trebuie să fie parte la acest efort național de corecție. Ce s-a acumulat negativ trebuie să corectăm. Nu ca să fim populiști, ci pentru că este absolut necesar să facem acest lucru în interesul cetățenilor țării noastre.

Î: Când se vor aplica noile niveluri de TVA?

• R: Nu-mi permit ca prim-ministru să arunc cifre care nu sunt validate. (…) Avem un termen de reper: ECOFIN-ul din 8 iulie. Avem și vizitele agențiilor de rating și trebuie să venim cu un pachet fiscal care să atace probleme structurale ca să trecem cu bine peste acest moment. Reducerea de cheltuieli și creșterea de venituri este o luptă de zi cu zi. (…) Spre exemplu, analiza unei autorități te poate duce în situația să modifici o lege organică. Modificările nu se pot face de pe o zi pe alta și nu vom beneficia de un mare sprijin la aceste măsuri.

Î: Angajații Guvernului acuză prea mulți angajați în noul guvern.

• R: Oamenii sunt cu imaginea grăsimii politice de dinainte. Vă asigur că nu e așa. Lucrurile se vor schimba.

Î: Primele numiri ale actualei coaliții: Busuioc la CCR, Dragoș Anastasiu vicepremier independent, Oana Țoiu și Moșteanu, unde este meritocrația?

• R: Numirile pe care le voi face direct mă vor califica sau descalifica. Primul meu consilier, onorific, va fi Ionuț Dumitru. Fiecare om prin numirile pe care le face se poate califica sau descalifica. (…) Eu îl cunosc pe Dragoș Anastasiu, a dovedit că în sectorul privat a gestionat proiecte importante și are expertiza să vină cu un pachet de reforme important, pe digitalizare, pe debirocratizare.

Î: Reducerea numărului de parlamentari sau reforma administrației nu se regăsesc în programul de guvernare.

• R: Personal, nu o să retrag niciodată că Parlamentul poate funcționa cel puțin la fel de bine cu mult mai puțini parlamentari. Dar pentru a susține un proiect mai multe partide trebuie să ai un acord și pentru proiectele care nu au un acord, dacă vrem să rezolvă problemele acestei arii care sunt urgente, celelalte proiecte trebuie să aștepte momentul lor.

• Pentru reforma administrației sunt două planuri: ce se poate face imediat, să premiem performanța în administrație, nu încasezi impozitele, te descurci. Și în administrație sunt primari performanți.

• Reorganizarea administrativă nu se poate face decât din 2028 și e timp pentru a se găsi o formulă. Înseamnă legi organice, susținere parlamentară puternică.

Î: Se vehiculează că programul Rabla va fi suspendat. Puteți confirma?

• R: Nu există o decizie legată de suspendarea unui program sau altuia. E adevărat că am discutat să suspendăm programele care se deschid în perioada următoare pe o perioadă de o lună, două până putem analiza impactul și dacă avem bani să le susținem. Vom analiza toate programele care țin de componenta de mediu și vor fi luate niște decizii. Din punctul meu de vedere, nu mai avem capacitate financiară să susținem toate programele dedicate unor anumite componente economice.

• Avem componenta de panouri fotovoltaice. Cred că trebuie să ne rezumăm strict la programele care rezolvă câteva lucruri: cresc capacitatea de a ne crește exporturile, trebuie să susținem firmele care exportă, sau firmele care dezvoltă componenta de prelucrare a produselor agricole pentru că de scad importurile. Pe componenta de fotovoltaic am ajuns să avem niște dezechilibre foarte mari în sistemul energetic. Nu s-a investit în stocare și capacitatea de a absorbi noi infuzii de fotovoltaic e foarte scăzută. Trebuie să prioritizăm și aceste programe. Doamna ministru va anunța care din programe continuă.

Î: Cum se împacă politica de reducere a posturilor cu transferurile între instituții, așa cum s-a întâmplat cu cei pe care i-ați disponibilizat de la Senat?

• R: Un primar care face reducere de personal nu e polițistul posturilor vacante. Dacă personalul care pleacă de la primărie pleacă la alte structuri e de vină primarul sau cei care au ținut rezerva de posturi vacante? Sau cei care nu au aplicat ordonanța privind posturile vacante. În ce privește transferurile în general, ele trebuie să existe ca mecanism, dar la fel ca sporurile nu trebuie abuzate. Nu sunt adeptul transferurilor incompetenților, dar promovarea oamenilor valoroși e cel mai bun lucru. Reducerea de posturi de la Senat s-a făcut, unde au plecat oamenii respectivi e altă situație.

Î: Ambasada SUA a anunțat verificări suplimentare pentru românii care vor vize în SUA.

• R: Fiecare țară își stabilește propriile criterii după care permite accesul. Pentru administrația SUA componenta de imigrație ilegală a fost o temă importantă. Este logic să ia anumite măsuri care să le securizeze granițele, nu văd nicio problemă legată de această direcție. În ce privește reintrarea în programul de vize, trebuie să rămână un obiectiv important pentru noi și lucrăm pentru ca acest lucru să se întâmple. Haideți să lucrăm mai mult și să claxonăm mai puțin.

Î: Românii cer mai întâi îmbunătățirea colectării de TVA.

• R: Aveți dreptate dar nu se poate face de pe o zi pe alta. Înseamnă digitalizare, analize de risc, controale țintite, structuri funcționale, performanță, legi bune și nu se pot face de pe o zi pe alta.

Î: Cine are ultimul cuvânt în ce privește demiterea miniștrilor?

• R: Partidele au posibilitatea să-și înlocuiască miniștrii, este decizia lor. Stabilitatea miniștrilor este de dorit. Premierul nu a avut drept de veto pe miniștri, dar vă asigur că dacă lucrurile din programul de guvernare nu sunt puse în practică, dacă într-un domeniu nu sunt rezultate, nu voi ezita să uzez de prerogativa premierului de a înlocui un ministru. Nu spectacolul este problema, ci munca.

Î: Avem date economice negative în trimestrul II?

• R: Avem cred o ușoară scădere economică, care se vede în partea de consum, în intrările din anumite sectoare, este o tendință pe care nu o putem nega.

Î: Toate programele naționale de investiții vor fi analizate ca eficiență? Pot fi modificate bugetele?

• R: Componenta de investiții trebuie evaluată. Nu putem finanța toate proiectele în același ritm. Exemplu: Avem mai multe stadioane și fiecare oraș spune că e o prioritate. Putem introduce un program prin care putem spune: funcție de bugetul pe care îl ai, proiectele se fac și în funcție de confinanțarea locală. Sunt convins că primăria se va gândi foarte bine dacă vrem un stadion de 30.000 de locuri sau de 12000 de locuri. Avem stadioane în România care nu s-au umplut niciodată. Nu avem suficienți bani pentru problemele vitale, dar trebuie să facem stadioane supradimensionate.

• S-ar putea să constate primăria că nu mai vrea 30.000 de locuri, e bine și 14.000. Cât timp primești ceva gratis e bine primit. Dacă se pun condiții corecte va veni cu o cofinanțare, dar nu la final, la fiecare plată.

Î: Vă veți ocupa și de eficientizarea RA-APPS? E normal ca guvernul să administreze un fond imobiliar?

• R: De când i-am lăsat din 2008 nu mai știu ce au făcut. Vă dau un exemplu, pe șoseaua Kiseleff e o clădire frumoasă unde funcționează o bancă de stat (Eximbank – n.r.). Credeți că a închiriat sediul? Nu. RA-APPS a închiriat la privat care a închiriat la o bancă de stat. L-am întrebat pe cel de la bancă: la un salariu de 20.000 de euro net nu v-ați interesat de ce plătiți unui intermediar aceste sume? Ați scris la RA-APPS? Cred că e loc de bine peste tot. Înmulțiți 60.000 de euro cu 12 luni cu x ani. Dar nesimțirea e foarte mare. Cred că vilei din Aviatorilor (renovată pentru fostul președinte Klaus Iohannis – n.r.) trebuie să i se dea o destinație care să aducă venituri regiei. Altfel, să ții un patrimoniu subevaluat, mai bine îl vinzi. Mi-a sărit în ochi asta.

• Pe componenta de apărare, în anii următori, România își va crește cheltuielile de apărare, treptat. E important ca această creștere să se facă o parte pe creditul SAFE. Acest credit se plătește pe termen lung, are o perioadă de grație.

Î: Mai e interesat statul român de corveta din Turcia?

• R: Înțeleg că s-au aprobat acele proceduri și că derularea o gestionează Ministerul Apărării.

Î: Guvernul trebuie să atribuie o casă pentru Klaus Iohannis. Când veți face acest lucru?

• R: Nu m-am ocupat de această chestiune. Dacă va fi depusă o solicitare, guvernul va respecta prevederea legală.

(Citește și: ”Vară fierbinte: Protest spontan la guvern împotriva tăierii sporului de condiții vătămătoare – Elevii protestează la Ministerul Educației. Explicațiile autorităților”)

(Citește și: ”Ilie Bolojan – ieșire publică: „Se conturează majoritatea, desemnarea premierului va veni săptămâna viitoare – Reducerea deficitului nu se poate fără creșterea taxelor”. Lista de măsuri și reforme asumate deja de Bolojan”)

(Citește și: ”Document/ Programul de guvernare: de la măsurile fiscale pentru creșterea veniturilor bugetare, la reformarea statului și a legislației necesare”)

(Citește și: ”OUG + HG: Primele măsuri ale guvernului Bolojan – Banii obținuți din plafonările de sporuri la bugetari se vor duce în protejarea consumatorilor vulnerabili de energie”)

***