După o zi maraton, România are un nou guvern. Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale au semnat luni dimineața Acordul politic pentru formarea Coaliției de guvernare pro-occidentale pentru perioada 2025-2028.
Au urmat trei ore de audieri maraton ale miniștrilor, apoi votul din Parlament.
Miniștrii noului guvern au depus jurământul la ora 20:00 la Palatul Controceni în fața președintelui.
Structura de conducere a Guvernului: premier + cinci vicepremieri + miniștrii:
Premier: Ilie Bolojan. A fost desemnat premier de preşedintele Nicuşor Dan pentru o perioadă limitată: până în vara anului 2027, când PSD va prelua conducerea Guvernului, cu un an înainte de alegerile locale şi parlamentare din 2028.
Vicepremier PSD: Marian Neacşu. A fost unul dintre oamenii de încredere ai fostului premier Marcel Ciolacu. Şi-a păstrat funcţia şi în noul guvern, fiind unul dintre apropiaţii preşedintelui interimar al PSD Sorin Grindeanu.
Vicepremier PNL: Cătălin Predoiu. Trecut prin guvernele Tăriceanu, Boc, Orban, Ciucă şi Ciolacu, Cătălin Predoiu va continua ca ministru de Interne, fiind unul dintre “apropiaţii premierului Ilie Bolojan”stâlpii” PNL. De altfel, a fost premier interimar după demisia lui Marcel Ciolacu şi preşedinte interimar al PNL cât timp Ilie Bolojan a asigurat tranziţia de la Klaus Iohannis la Nicuşor Dan.
Vicepremier USR: Ionuţ Moşteanu. Deputat USR la al treilea mandat, Ionuţ Moşteanu a fost unul dintre liderii USR care au cerut ca partidul să-l susţină pe Nicuşor Dan în detrimentul Elenei Lasconi. Va prelua portofoliul Apărării, minister care va lucra îndeaproape cu Administraţia Prezidenţială.
Vicepremier UDMR: Tanczos Barna. Iniţial, a rămas în afara guvernului, după ce UDMR n-a reuşit să obţină la masa negocierilor nici Ministerul Finanţelor, nici Mediul, domenii de interes pentru Tanczos Barna. A primit în schimb un post de vicepremier fără portofoliu.
Vicepremier tehnocrat: Dragoş Anastasiu. venit din zona de business și numit în guvern la cerinţa premierului Ilie Bolojan, Dragoş Anastasiu va coordona reforma aparatului bugetar. Anastasiu a fost unul dintre consilierii lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni, preluat timp de o lună şi de noul şef al statului, Nicuşor Dan.
Lista și CV-urile miniștrilor
Alexandru Nazare – ministru al Finanţelor, PNL. Susţinut la începutul carierei de Anca Boagiu, lider cu influenţă în PDL, Alexandru Nazare revine la Finanţe după o altă experienţă ca ministru în Guvernul Cîţu. În 2021, a fost demis după numai 6 luni, fiind printre miniştrii care s-au opus ca statul să achiziţioneze 120 de milioane de vaccinuri anti-Covid. În prezent, este membru din Consiliul de Administraţie al BNR.
Radu Marinescu – ministrul Justiţiei, PSD. A făcut parte şi din guvernul Ciolacu. A fost susţinut de organizaţia PSD Dolj, condusă de tandemul Lia Olguţa Vasilescu – Claudiu Manda. În primăvara anului viitor, va trebui să negocieze cu preşedintele Nicuşor Dan numirea de procurori-şefi la Parchetul General, DNA şi DIICOT.
Ionuţ Moşteanu – ministrul Apărării, USR. Lider al deputaţilor USR, Moşteanu e la prima experienţă ca ministru. În plus, va ocupa şi funcţia de vicepremier. A fost printre miniştrii doriţi de preşedintele Nicuşor Dan, în condiţiile în care şeful statului este comandatul suprem al Armatei, deci trebuie să lucreze îndeaproape cu MAPN.
Cătălin Predoiu – ministru de Interne, PNL. A fost ministru al Justiţiei în Guvernele Tăriceanu, Boc şi Orban. Din vara anului 2023 ocupă funcţia de ministru de Interne, pe care o va păstra şi în Cabinetul Bolojan. A fost prim-ministru interimar după demisia lui Marcel Ciolacu din fruntea guvernului, dar şi preşedinte interimar al PNL în perioada în care Ilie Bolojan s-a aflat la Cotroceni.
Ciprian Şerban – ministrul Transporturilor, PSD. Fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban a făcut rocada în partid cu Sorin Grindeanu, care va deveni al treilea om în stat.
Alexandru Rogobete – ministrul Sănătăţii, PSD. A fost secretar de stat la Sănătate în mandatul lui Alexandru Rafila, timp de doi ani, între 2023 şi decembrie 2024, când a fost ales deputat pe listele PSD. A fost susţinut pentru funcţie atât de preşedintele partidului, Sorin Grindeanu, cât şi de preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis.
Oana Ţoiu – ministru de Externe, USR. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul creat de Dacian Cioloş. Ulterior, a ajuns prin fuziune în USR, dar a rămas în partid după demisia lui Cioloş din funcţia de preşedinte al USR. A fost agreată de preşedintele Nicuşor Dan, care şi-a dorit la Externe un ministru care să nu-i fie ostil.
Daniel David – ministrul Educaţiei, PNL. Susţinut atât de premierul Ilie Bolojan, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan, fostul rector al UBB Cluj va continua ca ministru şi în noul guvern cu scopul de a reforma sistemul de educaţie.
Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, UDMR. A ocupat aceeaşi funcţie şi în Guvernul Cîţu, şi în Guvernul Ciolacu, format în decembrie anul trecut. Va gestiona celebrul program Anghel Saligny, dedicat aleşilor locali.
Petre Florin Manole – ministrul Muncii, PSD. Purtător de cuvânt al PSD, Petre Florin Manole a câştigat competiţia internă din partid cu fostul ministru Simona Bucura Oprescu, susţinută de organizaţia Argeş. Manole a mai lucrat în Ministerul Muncii în timpul guvernului Ponta.
Florin Barbu – ministrul Agriculturii, PSD. Unul dintre cei trei miniştri PSD care vor continua şi în noul guvern. Barbu a fost susţinut intens în partid de secretarul general al PSD, Paul Stănescu, care s-a luptat pentru funcţie, prin interpuşi, cu eurodeputatul PSD Mihai Tudose. Fostul premier PSD l-ar fi dorit pe senatorul Sorin Moise la Agricultură.
Bogdan Ivan – ministrul Energiei, PSD. Trecut pe la Digitalizare şi Economie în guvernele trecute, Bogdan Ivan a fost mutat la Energie, pe fotoliul eliberat de Sebastian Burduja. În partid, a fost susţinut pentru funcţie de preşedintele CJ Bistriţa, Radu Moldovan, şi de liderul PSD Cluj, Vasile Dîncu.
Radu Miruţă – ministrul Economiei, USR. În decembrie, Miruţă a obţinut al doilea mandat de parlamentar pe lista USR. Acum va bifa prima experienţă ministerială. În partid s-a impus în faţa lui Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în Guvernul Cîţu.
Dragoş Pîslaru – ministrul Fondurilor Europene, REPER. A fost una dintre suprizele din guvern. Ilie Bolojan a insistat pentru Pîslaru, deşi unii lideri PNL i-au cerut să aleagă un om de partid. Pîslaru a fost ministru al Muncii în guvernul condus de Dacian Cioloş, apoi a fost eurodeputat ales pe lista USR-PLUS în 2019. Ulterior, a fondat REPER împreună cu Dacian Cioloş, însă partidul nu a reuşit să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare din decembrie 2024.
Diana Buzoianu – ministrul Mediului, USR. În Parlament, a ocupat funcţia de preşedinte al Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul fondat de Dacian Cioloş.
Demeter András István – ministrul Culturii, UDMR. În prezent secretar de stat în Ministerul Culturii, Demeter András este unul dintre apropiaţii liderului UDMR Kelemen Hunor. În trecut a ocupat şi funcţia de director al Radioului public.
Programul de guvernare: de la măsurile fiscale pentru creșterea veniturilor bugetare, la reformarea statului și a legislației necesare
Dincolo de eliminarea unor privilegii fiscale și combaterea mai eficientă a evaziunii, programul de guvernare prevede și majorarea unor impozite și introducerea unor taxe. Redăm în continuare cele mai importante măsuri propuse, potrivit documentului oficial depus în Parlament.
Față de draftul apărut anterior în spațiul public există o serie de modificări în sensul eliminării unor detalii (cu cât ar urma să crească anumite taxe, spre exemplu).
(DOCUMENT/ Programul de guvernare publicat pe site-ul Senatului)
1, Ajustări de taxe
- Reașezarea TVA la două cote;
- Creștere accize;
- Impunere CASS la pensiile mari;
- Creștere impozit pe dividende;
- Impozitul pe proprietate corelat cu valoarea reală (jalon PNRR);
- Taxare Ecologică (jalon PNRR);
- Taxă de rovignetă actualizată.
2, Creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale
- ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizare, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
- Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
- Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;
- Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);
- Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;
- Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
- Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
- Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.);
- Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);
- Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
- Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;
- Analiză excepțiilor fiscale și corectarea acestora;
- Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;
- Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;
- Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).
3, Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții
- Prioritizarea programelor de investiții din bugetul național:
- Introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;
- Reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții;
- Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție);
- Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (ex. număr racordați la rețele de apă, canalizare, etc);
- Standarde de cost revizuite;
- Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale:
- Restrângerea schemelor, cu excepția celor care cresc exporturi, scad importuri, și creează valoare adăugată (ex. procesarea produselor agricole, etc.);
- Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul Anghel Saligny
4, Reforma administrației locale
Măsuri 2025:
- Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;
- Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
- Scheme de personal maximale;
- Stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);
- Coordonare și colaborare eficientă între Poliția Locală și Poliția Națională;
- Creșterea capacității de încasare a impozitelor;
- Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;
5, Modificarea legislației generale care să permită reforme
- Revizuirea statutului funcționarilor publici și a celor parlamentari;
- Revizuirea Codului muncii;
- Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managementului, respectiv cu impact direct în relația de muncă cu instituția;
- Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor;
- Revizuirea legii dialogului social;
- Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;
6, Restructurarea companiilor de stat
- Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști;
- Reducerea CA-urilor, comitetelor și consiliilor de supraveghere;
- Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură;
- Transparență (ex. CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);
- Limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu responsabilitățile/indicatorii de performanță;
- Indicatori de performanță urmare de demiteri pentru neîndeplinire;
- Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței;
- Auditarea activelor;
- Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc.);
- Listarea la bursă a mai multor companii de stat;
7, Reforma autorităților autofinanțate
- Reformarea ANCOM, ASF, etc.;
- Modificarea legilor de funcționare;
- Limitarea salarizării;
- Reducerea personalului suport;
- Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piață;
8, Reforma administrației publice centrale
- Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (ex. crearea unui departament digital, în subordinea primului ministru, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale dedicate administrației centrale);
- Calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se cuvine;
- Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;
- Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor;
- Eficiență în educație: normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea performanței;
9, Performanță mai bună în sănătate
Creșterea performanței spitalelor:
- Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă;
- Plata funcție de performanță pentru medici;
- Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
- Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de performanță;
- Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;
Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor:
- Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;
- Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS prin eliminarea excepțiilor (Plătitori: 6.3 milioane – Beneficiari: 16.6 milioane);
Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament
Folosirea eficientă a bugetelor CNAS:
- Reducerea centrelor de permanență din mediul urban;
- Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă;
- Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;
- Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;
- Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;
10, Mai mulți angajați în economie
Descurajarea nemuncii și creșterea numărului de oameni care muncesc:
- Reducerea perioadei de șomaj;
- Reglementarea acordării concediilor medicale și sancțiuni pentru medicii care acordă concedii medicale fictive;
- Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;
- Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;
- Eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate;
11, Resurse naturale valorificate mai bine
- Analiza și stabilirea corectă a redevențelor;
- Creșterea capacității de control a ANRM;
12, Reforma pensiilor speciale
- Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;
- Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;
- Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție;
- Limitarea câștigurilor din pensiile necontributive;
- Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;
(Citește și: ”Document/ Programul de guvernare: de la măsurile fiscale pentru creșterea veniturilor bugetare, la reformarea statului și a legislației necesare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
