Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât luni, cu nouă voturi pentru și doar unul împotrivă, numirea controversatei judecătoare Lia Savonea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Considerată lidera grupului anti-reformist din CSM, atunci când a ocupat funcția de președinte al Consiliului, ea a fost singurul candidat în această cursă pentru conducerea Curții Supreme.
”Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea doamnei judecător LIA SAVONEA în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025”, a anunțat luni CSM.
Judecătoarea a fost percepută, nu doar de către opinia publică, ci și de către numeroși magistrați, drept lider al grupării anti-reformiste din CSM, întrucât a susținut modificările controversate aduse legilor justiției operate de miniștrii nominalizați de PSD (inclusiv independentul Tudorel Toader), a contribuit la promovarea în funcții de conducere magistrați asociați cu grupuri de interese politice și a sancționat disciplinar judecători considerați incomozi.
O asociație a procurorilor cere președintelui sesizarea CCR, din cauza nerespectării procedurii de numire
Lia Savonea va prelua mandatul de trei ani de la șefia ICCJ în luna septembrie, momentul fiind în afara intervalului prevăzut de lege, raportat la momentul declanșării procedurii de nominalizare, motiv pentru care Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” i-a solicitat președintelui Nicușor Dan sesizarea CCR.
Procedura de numire a președintelui ICCJ, de către Consiliul Superior al Magistraturii, s-a făcut cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art.142 alin.(3) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, conform asociației.
Articolul respectiv prevede:
”(3) Procedura de ocupare a posturilor prevăzute la alin. (1) se declanşează de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă, cu excepţia situaţiei în care vacantarea postului este urmarea expirării mandatului, caz în care declanşarea procedurii se face cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcţia urmează a se vacanta. Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet anunţul privind declanşarea procedurii şi calendarul acesteia”.
Procurorii spun că procedura pentru numirea noului președinte nu putea fi declanșată anterior datei de 16.07.2025., pentru că mandatul actualei șefe ÎCCJ expiră la 16.09.2025.
Prin anunțul din data de 19.05.2025, Secția pentru judecători din cadrul CSM a inițiat procedura de numire a șefei ÎCCJ fără să țină cont de dispozițiile anterior indicate.
CV-ul Liei Savonea
Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti – promoţia 1996, şi-a început activitatea la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în acelaşi an, unde a exercitat şi activităţi manageriale, în calitate de preşedinte al acestei instanţe, din anul 2001 până în anul 2003, când a promovat la Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, secţie, pe care, de asemenea, a condus-o.
În toată perioada ulterioară anului 2003, a desfăşurat activitate de judecată exclusiv în materie penală.
Din anul 2009, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al instanţei, în perioada 2010-2011, preşedinte cu delegaţie, al Curţii de Apel Bucureşti, iar, începând cu anul 2012, a ocupat funcţia de preşedinte al acestei instanțe:
2023-prezent: Judecător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală
2017-2023: Membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii
2012-2017: Președinte, Curtea de Apel București
2009-2012: Vicepreședinte, Curtea de Apel București
2006-2017: Judecător, Curtea de Apel București
2003-2006: Judecător, Președinte a Secției I penală a Tribunalului București
2002-2003: Președinte, Judecătoria Sector 6
1996-2002: Judecător, Judecătoria Sector 6
Decizii judiciare controversate
- Cazul Mario Iorgulescu: A făcut parte din completul de judecată al Curții Supreme care a anulat condamnarea definitivă de 13 ani și 8 luni pentru omor a lui Mario Iorgulescu, care a ucis un tânăr într-un accident de rutier pe care l-a provocat sub influența alcoolului și drogului. Decizia a fost intens criticată în spațiul public.
- Cazuri de abuz sexual cu minori: În 2015, Savonea a condamnat un bărbat la doar opt luni cu suspendare pentru relații sexuale cu nepoata sa de 13 ani, motivând în sentință că minora „și-ar fi dat consimțământul”. Decizia a stârnit un val de proteste, inclusiv o petiție publică semnată de peste 18.000 de persoane,petiție prin care se cerea CSM să nu o promoveze la Curtea Supremă.
Reformarea Justiției, una dintre prioritățile președintelui Dan
Nicușor Dan a făcut din reforma justiției și relansarea anticorupției teme centrale ale discursului său public, atât ca primar, cât și ca președinte ales al României.
În discursurile sale, s-a referit la importanța independenței sistemului judiciar și necesitatea eficientizării activității acestuia, criticând în mod repetat lipsa de eficiență în combaterea marii corupții și evaziunii fiscale.
El a explicat că nu va fi un președinte care să intervină în dosare penale sau să urmărească persoane individuale, ci va urmări marile teme legate de corupție și funcționarea justiției la nivel sistemic, dar, a anunțat că intenționează să participe frecvent la lucrările Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru a susține independența justiției și pentru a semnala problemele sistemice.
Președintele are atribuții constituționale de garant al independenței justiției și Nicușor Dan a anunțat că va folosi aceste prerogative pentru a susține reforme și pentru a promova meritocrația în numirea magistraților
(Citește și: Asociație de procurori îi cere președintelui Dan să sesizeze CCR în legătură cu procedura de numire a președintelui Curții Supreme)
****
Urmărește-ne pe Google News
