România se află într-un moment de cotitură, confruntându-se cu dezechilibre structurale de lungă durată, care au fost mascate ani la rând de o creștere ciclică puternică și de intrările de capital din străinătate, potrivit unui raport BCR.
Economiștii băncii avertizează că avansul PIB va depinde de investiții, în contextul în care consumul va fi afectat de măsurile fiscale care ar trebui să corecteze deficitul cu cel puțin 2% din PIB în acest an.
”Motorul economic al țării rămâne vulnerabil în fața ineficienței cheltuielilor publice, a colectării slabe a veniturilor și a subinvestițiilor cronice în infrastructură și capital uman. Tulburările politice recente au testat reziliența instituțiilor, dar au creat și o oportunitate pentru reforme fiscale mult întârziate”, scriu analiștii băncii într-un raport transmis investitorilor.
Provocarea actuală constă în echilibrarea eforturilor de consolidare fiscală cu necesitatea menținerii avântului economic, mai ales în contextul în care riscurile externe cresc. Încetinirea comerțului global, inflația persistentă în economiile de bază ale UE și incertitudinea geopolitică din regiune amenință să submineze drumul înainte al României.
”România se află la o răscruce, unde o gestionare fiscală sănătoasă nu mai este doar o opțiune de politică, ci o necesitate pentru o creștere sustenabilă. Pe măsură ce presiunile externe cresc, iar dezechilibrele interne devin tot mai vizibile, timpul compromisurilor parțiale a trecut. Recâștigarea credibilității, refacerea rezervelor și realinierea priorităților de politică economică vor necesita hotărâre, coordonare și o viziune pe termen lung. În contextul european mai larg, România trebuie să decidă acum dacă va rămâne un simplu pasager sau va prelua controlul. În economia globală volatilă de astăzi, România nu este o corabie ancorată în ape liniștite, ci un drum de munte care șerpuiește prin ceață — direcția este incertă, dar ascensiunea este inevitabilă dacă drumul este urmat cu claritate și grijă”, scriu economiștii.
Consumul va încetini în 2025 – măsurile fiscale ar putea accentua tendința / Creșterea din acest an depinde de investiții
Se estimează că în 2025 consumul va continua să încetinească, ceea ce ar putea atenua influența negativă a exporturilor nete. Investițiile reprezintă punctul central în acest an, scriu economiștii.
”În funcție de evoluția acestui indicator, creșterea economică ar putea accelera ușor în 2025; o estimăm la 1,3%. Absorbția fondurilor europene și planurile de consolidare fiscală vor fi esențiale în acest sens. De asemenea, în funcție de natura și amploarea pachetului de consolidare fiscală, este posibil ca avansul consumului să fie mai slab decât ne așteptăm în acest an, ceea ce reprezintă un risc descendent pentru prognoza noastră”, se arată în raport.
Situația fiscală: Pachetul de măsuri de corectare a deficitului ar trebui să aibă un impact de circa 2 pp
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB în termeni ESA, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Ținta bugetară inițială pentru 2025 vizează un deficit de 7% din PIB, ceea ce implică o consolidare fiscală de aproximativ 2,3 puncte procentuale.
”Având în vedere execuția bugetară din primele patru luni, este necesară aplicarea cât mai rapidă a unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru a atinge această țintă, care ar trebui stabilită mai realist la 7,5%. Considerăm că pachetul de măsuri ar trebui să aducă cel puțin 2 puncte procentuale de consolidare și să vizeze atât creșterea veniturilor, cât și reducerea cheltuielilor”, susțin economiștii.
Ei avertizează că pachetul de măsuri fiscale va avea impact și asupra creșterii economice. Din această perspectivă, teoria economică arată că o majorare a TVA pune cea mai mică presiune asupra creșterii, comparativ cu o creștere a impozitului pe venit, care ar avea cel mai mare impact negativ asupra economiei.
Specialiștii BCR nu exclud posibilitatea ca agențiile de rating să retrogradeze România în lipsa unei consolidări fiscale substanțiale.
Dobânzile ar putea deveni o problemă
După rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, a avut loc o reevaluare semnificativă pe piața obligațiunilor din România – investitorii au cerut dobânzi mai mari pentru finanțarea datoriei.
Segmentul scadențelor scurte a fost cel mai afectat, dar și randamentele pe termen lung au crescut. Prăbușirea guvernului și perspectiva amânării consolidării fiscale au fost privite negativ de investitori. Totuși, după victoria lui Nicușor Dan, situația s-a îmbunătățit.
”Evaluarea noastră este că randamentele actuale ale obligațiunilor pe 10 ani se află la valoarea justă sau ușor peste aceasta. Ne așteptăm ca în cursul acestui an să urmeze o tendință descendentă. Considerăm, de asemenea, că randamentele pe termen scurt ar trebui să fie semnificativ mai scăzute, iar diferențialul între obligațiunile pe 2 ani și cele pe 10 ani ar trebui, în mod normal, să fie mai ridicat. Totuși, pentru ca acest scenariu să se materializeze, este necesar ca măsurile credibile de consolidare fiscală să fie implementate cât mai curând”, se arată în raport.
Ei avertizează totuși asupra impactului negativ al dobânzilor în creștere.
”Plățile de dobânzi aferente datoriei publice au fost în creștere în ultima perioadă (…). Fără o consolidare fiscală sau o depășire semnificativă a așteptărilor privind creșterea economică, raportul datorie/PIB va continua să crească rapid, și ca urmare a plăților de dobânzi”, se arată în raport.
Fundamentele economice sugerează o continuare a tendinței de depreciere a leului
Leul s-a depreciat până la 5,12 față de euro la începutul lunii mai, pe fondul turbulențelor politice apărute după primul tur al alegerilor prezidențiale.
”Considerăm că intervalul 5,05–5,10 reprezintă, în linii mari, noua zonă de confort pentru BNR. Transmiterea puternică a cursului de schimb asupra inflației și rolul important pe care îl joacă cursul EUR/RON în încrederea consumatorilor ar trebui să limiteze, pe termen scurt, o depreciere bruscă a leului”, scriu ei.
Totuși, fundamentele slabe, în special deficitele gemene ridicate, susțin ipoteza unei slăbiri graduale a leului în următorii ani.
Volumul tranzacțiilor pe piața valutară locală a crescut semnificativ după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai, însă situația s-a calmat ulterior.
În cea mai recentă conferință de presă, guvernatorul BNR a declarat că leul este, în prezent, relativ corect evaluat din perspectiva coșului ajustat în funcție de schimburile comerciale.
”Privind strict la EUR/RON, evaluarea noastră bazată pe fundamente macroeconomice arată că moneda este încă ușor supraevaluată, dar tindem să credem că BNR nu va permite o volatilitate mai mare în acest an”, scriu ei.
(Citește și: ”ING: Creșterea economică a României este sub potențial, energia și deprecierea cursului vor impulsiona inflația, deficitele ar putea rămâne foarte ridicate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
