UiPath lucrează cu multe guverne din Europa și din lume, printre care guvernele Franței, Germaniei, Israelului și SUA, dar și mare parte din companiile din Top 100 din România, în timp ce colaborarea cu instituțiile publice românești este una foarte redusă, a declarat Tudor Cosăceanu, regional VP România & Moldova UiPath, adăugând că roboții software UiPath care colaborează cu administrația publică românească ”pot fi numărați pe degete”.
”Dacă în România avem mii de roboți care ajută și asistă angajații din sectorul privat, în sectorul public cred că pot să-i număr pe degete – acei roboți care ajută instituțiile publice locale. Este un lucru extrem de trist, având în vedere că UiPath este o companie românească, este disponibilă aici și are peste 1.000 de specialiști și angajați prezenți doar aici la București, dar în sedii din Timișoara, Iași, Sibiu”, spune Cosăceanu.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Economia românească a tehnologiilor de top: adecvarea companiilor la trendurile globale – atu-uri și oportunități”, organizată în 17 iunie de CursdeGuvernare.ro, la Parlamentul României – Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.
Cele mai importante declarații ale lui Tudor Cosăceanu:
- Voi aborda 3 teme. Una din perspectiva de cetățean care trăiește aici, a fost educat aici, muncește, produce, aduce valoare, crește o familie. Cealaltă perspectivă va fi din poziția de reprezentant UiPath pentru România și Moldova și a treia perspectivă va fi experiența din ultimul an și jumătate în care UiPath și-a concentrat eforturile pentru a susține și a dezvolta business cu ajutorul administrației publice locale.
- Ca cetățean, trebuie să mă leg de tema educație. Am și eu copii (…) și vreau ca aceștia să aibă oportunitatea să poată să aleagă instituții de învățământ liceal și superior, aici, locale, care să fie suficiente ca ei să poată să fie competitivi la nivel global. Am vizitat în ultimele săptămâni Clujul, Timișoara, Iașiul săptămâna trecută, urmează alte orașe, Galați, Craiova și așa mai departe și am fost impresionat de nivelul de trai ridicat, comparând asta ca cetățean care a locuit într-un oraș de provincie 19 ani și 21 de ani i-am trăit la București. Și tot compar cu orașul copilăriei mele, cu Craiova. Îl compar cu celelalte orașe pe care le vizitez. Craiova s-a dezvoltat destul de mult, dar faptul că volumul de investiții nu a fost la fel de mare precum cel din Timișoara, din Cluj, din Iași, acest lucru se vede. Am fost impresionat și de nivelul de trai și calitatea vieții din aceste orașe și am vizitat și universități din orașele respective și se văd acele investiții în educație – bineînțeles (obligatorii) să poți să atragi studenții, să îi faci să își aloce timpul și energia pentru a studiu – asta e o provocare de când lumea. Să îi convingi și să le atragi interesul să studieze tehnologia este o extra-provocare. Nu am eu soluțiile la asta, dar cred că de fiecare dată când mediul privat vine și contribuie, prin susținerea diferitelor inițiative de educație, prin investiții, dotare de laboratoare, etc., asta contribuie și ajută. Cel mai frumos lucru vizitat au fost secțiile din respectivele universități care au astfel de laboratoare, dotate de companiile private.
- Unul din elementele pe care UiPath are un impact în această zonă este programul UiPath Academical Alliance, prin care sunt semnate colaborări cu peste 250 de universități la nivel global. Avem astfel de exemple de succes și în România: în București, Timișoara, Cluj, Sibiu, dar aș zice că sunt insuficiente și ne dorim să creștem aceste parteneriate cu mediul universitar din România, cu toate universitățile din România. Și vom face un efort în a atinge acest obiectiv.
- Ca reprezentant UiPath pot spune că, din top 100 de companii din sectorul privat, o mare parte din ele utilizează soluțiile noastre – unele din ele de mai bine de 8 ani, la nivel local. Asta îi ajută să fie competitivi, să aibă creșteri mai mari decât nivelul pieței și avem în momentul de față procese automatizate cu roboții software UiPath și alte soluții bazate pe Inteligență Artificială care ajută acele zeci de mii de angajați din aceste companii. Asistați de această tehnologie și efectiv acești asistenți digitali, ca să fie mai productivi.
- Dacă în România avem mii de roboți care ajută și asistă angajații din sectorul privat, în sectorul public cred că pot să-i număr pe degete – acei roboți care ajută instituțiile publice locale. Este un lucru extrem de trist, având în vedere că UiPath este o companie românească, este disponibilă aici și are peste 1.000 de specialiști și angajați prezenți doar aici la București, dar și cu sedii în Timișoara, în Iași, în Sibiu, și se tot extinde. Și având acești 1.100 de specialiști de top global, care pot să ofere suport și să ajute, ne dorim și avem tot interesul să sprijinim administrația publică să adopte tehnologiile noastre. La fel cum multe alte guverne și instituții publice, la nivel european și global, au adoptat deja tehnologiile noastre. Un exemplu de succes pe care îl pot spune, recent: Ministerul Muncii din Franța. La fel și NHS, sistemul național de sănătate din Marea Britanie.
- În ultimele 18 luni am avut resurse dedicate care au interacționat cu administrația publică și încet-încet vedem cum există deschidere și au început și primii pași de implementare a tehnologiilor noastre. Aș spune totuși că rezultatul e insuficient și am putea să avem mult mai mult aport în acest sens. Iar diferența o văd interacționând cu colegii mei: după ce vin de la o întâlnire cu un minister sau o instituție și mă întreabă ce au cumpărat, ce au implementat, câți roboți și câte procese vor implementa – iar eu le răspund că am uitat toți roboții și agenții software în mașină și nu au luat niciunul. Dar peste un an și jumătate, estimăm noi, poate că vom ajunge la momentul când să se și implementeze. Cam ăsta este ciclul de la momentul în care începem interacțiunea până când se ajunge să se implementeze.
- O mică paranteză: deși anul 2024 este anul cu cel mai mare număr de salariați din ultimii 10 ani – s-a ajuns la peste 5,7 milioane de salariați – declinul demografic și al forței de muncă este estimat clar. Practic populația României, până în 2100 va scădea cu 43% – implicit va scădea și forța de muncă. Nicio țară și nicio economie nu poate să prospere și să crească dacă nu îi crește forța de muncă. Pentru a ajuta creșterea forței de muncă cred că este necesar să o sprijinim cu tehnologie. Tehnologia care vedem că face deja treabă în mediul privat cred că poate să asiste și mai mult ca administrația publică să facă un salt tehnologic și un salt de productivitate, asistând forța de muncă existentă din sectorul privat cu roboți software și agenți software care să asiste și să poată să facă sarcinile pe care le au de făcut în acest sistem – cel extraordinar de complex și birocratic, în care peste o treime din angajați lucrează cu documente și procese încărcate cu documente. Acele lucruri pot fi eficientizate extrem de mult.
- În concluzie, guvernul și administrația publică din viitor, a României, nu ar trebui să fie doar un guvern digital, ci un guvern agentic. Care să fie asistat de sute de mii sau milioane de agenți care să își poată face această treabă. Noi suntem aici ca să susținem această adopție.
Întrebări:
Întrebare: Care au fost cele mai mari bariere, blocaje, în a convinge Executivul că au nevoie pentru eficientizare de astfel de soluții software?
Tudor Cosăceanu:
- Există un proces extrem de complicat pentru ca instituțiile publice să achiziționeze tehnologie software de ultimă generație – care nu este statică și care se transformă constant. Ăsta este un lucru bun. Dacă se investesc sume considerabile în tehnologie, hardware sau software, care se învechește și care nu poate să țină pasul, în contextul revoluției AI și agenților AI, nu putem să ne blocăm în modele de consum rigide. Agenții AI au apărut de curând, de anul trecut au început să își simtă prezența – vor apărea și noi dezvoltări. Dacă cumpărăm ceva acum și îl lăsăm fără să poată să aibă posibilitatea de a se transforma, de a evolua, va rămâne ceva învechit, la fel ca un produs anti-virus, unde dacă nu se plătesc subscripțiile de reînnoire devine absolut inutil. La fel și cu această tehnologie.
- Momentan, practic, administrația publică încă nu cred că a definit terminologia pentru a cumpăra tehnologia bazată pe inteligență artificială și agenți AI. Adică nu există unitatea de măsură, când se cumpără o licență per user, per utilizator sau per dispozitiv. În momentul de față, tehnologia pe bază de inteligență artificială se consumă în funcție de utilizare, în funcție de interogare, în funcție de procesare. N-am văzut termenul în română. S-a încercat transpunerea unităților de AI pe care furnizorii de astfel de soluții le oferă, s-a încercat să îl transpună în cantitate de pagini – dar este un termen care nu este suficient de precis și care nu ajută.
- Și dacă vedem că tehnologia românească nu este consumată (în România), acesta este un lucru dureros. Președintele Franței cred că se plimbă cu o mașină franceză. În ce privește tehnologia românească disponibilă, care poate să ajute administrația publică pentru a oferi mai multe către cetățeni, mai repede, mai eficient, în momentul de față se pune întrebarea dar de ce să folosim, poate luăm altă tehnologie. Pe când guvernele străine folosesc tehnologia românească UiPath și alte tehnologii românești în eficientizarea propriilor administrații.
- Noi încercăm să colaborăm cu cât mai mulți parteneri locali care să împacheteze tehnologiile noastre în soluții mult mai robuste pentru IMM-uri, ca să poată să ajungă la ei această tehnologie, care poate este mult mai ușor de implementat și adoptat în instituții mari. Dar care poate să ajungă și către IMM-uri și avem câteva exemple de succes.
Întrebare de la cititorii și ascultătorii CDG: Cu câte guverne lucrează UiPath?
Tudor Cosăceanu:
- Din câte îmi aduc aminte și din ce îmi vine acum în minte știu că se lucrează atât peste Ocean, cu guvernul american, cât și în Regatul Unit și în Europa în Franța, Germania, Israel, Polonia, doar ca să dau câteva exemple.
- Iar la nivel local avem câteva instituții publice cu care colaborăm, un exemplu de succes este AFIR, Agenția de Finanțare în Investiții Rurale și alte câteva instituții guvernamentale din domeniul securității (naționale).
Conferința s-a desfășurat la Parlament, la Comisia de Industrii a Camerei deputaților:
Partener instituțional:
Comisia pentru Industrii și servicii – Camera Deputaților, Parlamentul României
Parteneri:
Asociația Cronica Europeană
(Citește și: ”Live acum: Conferința CDG ”Economia românească a tehnologiilor de top: adecvarea companiilor la trendurile globale – atu-uri și oportunități””)
***
Urmărește-ne pe Google News
