Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două prevederi din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, referitoare la publicarea declarațiilor de avere și interese și la cuprinderea veniturilor soților în aceste documente.
Declarațiile de avere și de interese vor fi obligatorii în continuare, însă ele nu vor mai fi publice și nu vor mai conține date despre veniturile și bunurile deținute de soții funcționarilor publici și demnitarilor.
Prevederile declarate neconstituționale:
Concret, este vorba de art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: „Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1”. În urma acestei decizii, care este definitivă, declarațiile de avere care se depun la Agenția Națională de Integritate nu mai trebuie să cuprindă bunurile soților și copiilor.
De asemenea, a fost declarat neconstituțional și un articol din Legea nr.176/2010 privind publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese. Art. 12 alin (6) prevede: „Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.
Prezentăm integral comunicatul CCR:
II. În aceeași ședință, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori:
– cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituționale în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia;
– cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010 sunt neconstituționale.
În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere.
În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art .26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private.
Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.
Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii.”
Publicarea declarațiilor de avere, o transparență necesară prevenirii corupției
Transparența în declarațiile de avere a fost implementată ca unul dintre instrumentele de prevenire și combatere a corupției sistemice din sistemul public românesc.
Prin accesul public la aceste declarații, cetățenii și instituțiile pot verifica dacă averea și veniturile persoanelor cu funcții publice corespund cu sursele legale și declarate, ceea ce reduce riscul acumulării de avere prin mijloace ilegale sau nejustificate.
Accesul facil la declarațiile de avere permite o monitorizare publică eficientă a averilor celor din funcții publice.
Pe scurt, transparența în declarațiile de avere este importantă pentru:
- Prevenirea și combaterea corupției prin verificarea surselor de avere.
- Creșterea încrederii publice în instituțiile statului.
- Asigurarea responsabilității și integrității funcționarilor publici.
- Facilitarea controlului și monitorizării publice asupra averilor celor cu funcții publice.
Agenția Națională de Integritate (ANI) a fost înființată în anul 2007, prin adoptarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.
(Citește și: Senatorul Mircea Drăghici nu poate justifica întreaga avere – Agenția de Integritate a sesizat DNA și Oficiul de Spălare a Banilor)
****
Urmărește-ne pe Google News
