Peste jumătate din țările Uniunii Europene intenționează să activeze o clauză de urgență care le permite să facă investiții în domeniul apărării care depășesc limitele cheltuielilor bugetare ale blocului.
Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda doresc o mai mare flexibilitate pentru a-și spori capacitatea de apărare, potrivit unei declarații a Consiliului, citată de Politico.
Deja 12 dintre acestea au depus o cerere oficială la Executivul UE, a anunțat Comisia.
Derogarea oferă țărilor posibilitatea de a-și majora cheltuielile pentru apărare până la 1,5 % din produsul intern brut anual timp de patru ani, fără a încălca normele fiscale ale UE.
Germania este singura economie importantă din UE care intenționează să utilizeze această clauză. Țările cu bugete limitate, precum Italia sau Franța, nu solicită flexibilitate fiscală pentru achiziționarea de echipamente militare, la fel ca și țările cu finanțe publice mult mai sănătoase, precum Țările de Jos sau Suedia.
Deși face parte din cea de-a doua categorie, Danemarca a decis să se alăture cererii pentru a transmite un mesaj politic. Ministrul economiei, Stephanie Lose, a declarat într-un comunicat: „Activarea daneză va contribui la transmiterea unui semnal către lumea exterioară că țările UE sunt unite în efortul de reînarmare”.
Ministrul italian al finanțelor, Giancarlo Giorgetti, este convins că guvernul de la Roma poate atinge obiectivul NATO de 2% din cheltuielile pentru apărare, ajustând contabilitatea pentru a include mai multe elemente. Țara va aștepta până la summitul NATO din iunie, când ar trebui să fie convenite noi obiective de cheltuieli pentru toate țările – SUA insistă să crească cheltuielile militare pentru toți membrii – pentru a lua în considerare eventualitatea unor măsuri suplimentare.
Ministrul spaniol al economiei, Carlos Cuerpo, a declarat miercuri că țara sa va lua o decizie „în lunile următoare”.
Executivul UE a invitat guvernele să ia o decizie până la 30 aprilie, pentru a coordona politica fiscală în fața piețelor și a activa clauza în comun până în iulie. Termenul limită nu este însă obligatoriu.
Ce face România
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a anunțat – după ședința CSAT de miercuri – că bugetul pentru apărare va fi majorat etapizat, în următorii anii, ca parte a proiectului de creștere a capacității de apărare a României până în anul 2030. Tot în acest scop, țara noastră va accesa și un împrumut pe 40 de ani, din care va face inclusiv investiții în industria națională de apărare, a precizat șeful statului.
Șeful statului a dat câteva amănunte și despre accesarea creditului pus la dispoziție de către Comisia Europeană în vederea dotării suplimentare pe apărare. „În acest sens, s-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria primului-ministru și susținut de reprezentații ministerelor Apărării și Economiei, care va pregăti aplicația României pentru accessarea acestui credit. Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. În felul acest, România își poate îmbunătății capabilitățile militare în anii următori, fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național”, a spus președintele interimar.
(Citește și: „Ilie Bolojan – Decizii CSAT pe Apărare: Bugetul pentru apărare va crește etapizat – România va accesa un credit preferențial pe 40 de ani de la UE – Planul de mobilitate militară, actualizat”)
***
Urmărește-ne pe Google News
