Deficitul bugetar al României a urcat la aproape 2,3% din PIB în T1 din 2025, pe fondul unei încetiniri semnificative a încasărilor interne, precum și a scăderii absorbției de fonduri europene.
Mutarea plății unor restanțe de la finalul anului 2024 în primele luni ale lui 2025, strategie care au făcut posibil un deficit cash de 8,65% din PIB în 2024 (față de unul ESA de 9,3% din PIB) și-a pus amprenta asupra execuției bugetare, însă mai puțin decât anticipa Guvernul.
Execuția bugetară din primul trimestru din 2025 s-a încheiat cu un deficit de 43,66 mld. lei, echivalentul a 2,28% din PIB, în creștere cu 0,24 pp din PIB față de deficitul din T1 2024, respectiv cu 0,7 pp din PIB peste nivelul din februarie.
Veniturile bugetare au însumat 141,32 mld. lei, în creștere cu 6,9% față de primul trimestru din 2024, iar cheltuielile 184,98 mld. lei, în creștere cu 10,1% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Ritmul de creștere a veniturilor a fost semnificativ mai redus decât cel din ultimii ani. În T1 2024, spre exemplu, veniturile înregistraseră un avans anual de 15,8%, iar cheltuielile de 22,7%.
Deficitul, cu 25% sub cel programat pentru T1 2025/ Statul și-a lăsat spațiu pentru plata restanțelor
Important de notat este că execuția din T1 diferă mult de cea programată conform reparției pe trimestre a bugetului, document adoptat odată cu Legea bugetului pe 2025.
Veniturile colectate de stat au fost cu 10,5% mai mici decât cele programate. Pe de altă parte, și cheltuielile au fost cu 14,4% sub cele programate, iar deficitul cu aproape un sfert mai redus decât cel programat.
Astfel, conform repartizării pe trimestre a veniturilor, cheltuielilor și deficitului bugetului general consolidat pe anul 2025, statul se aștepta ca deficitul bugetar din T1 să fie de 3% din PIB (58 mld. lei), de aproape trei ori mai mare decât deficitele programate pentru T2 (22,3 mld. lei) sau T4 (23,7 mld. lei), spre exemplu și dublu față de cel programat pentru T3 (30,6 mld. lei).
Cel mai probabil, statul a planificat un deficit mai mare în T1 2025 pentru a acomoda plățile amânate din 2024:
- Conform metodologiei ESA (care ia în calcul toate obligațiile de plată dintr-un an), deficitul bugetar al României din 2024 a fost de 9,3% din PIB, față de 8,65% din PIB deficitul cash efectiv.
Diferența dintre cele două calcule o reprezintă ”sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld. lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată”, a explicat Ministerul Finanțelor.
Ministrul Dezvoltării, Czeke Attila, a anunțat la sfârșitul lunii martie, spre exemplu, că abia atunci s-au virat ultimele restențe aferente programelor de investitii locale, valoarea restanțelor ridicându-se la 4,1 mld. lei la momentul la care a preluat mandatul.
Minus la încasările din TVA și fonduri europene / Plus 133% la impozitul pe dividende
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 141,32 mld. lei în primele trei luni ale anului 2025, înregistrând o creștere cu 6,9% față de T1 2024, susținută de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, accize și venituri nefiscale.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 15,11 mld. lei, înregistrând o creștere de 31,3%, ”determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+133,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%”, explică Finanțelor.
Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,6%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (12,5%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Încasările nete din TVA au fost de 28,6 mld. lei în scădere cu 2,7% față de cele din primul trimestru din 2024.
”Contracția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+21%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (8,29 mld. lei în ianuarie-martie 2025, comparativ cu 6,85 mld lei în ianuarie-martie 2024), cât și de un efect de bază ridicat”, explică Ministerul Finanțelor.
Veniturile nefiscale au însumat 12,35 mld lei, în creștere cu 12,3%, în condițiile în care încasările din luna martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A.
Pe de altă parte, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 9,2 mld. lei, în scădere cu 25,4% (an/an).
0,7% din PIB – plata dobânzilor în T1 2025
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 184,98 mld lei au crescut în termeni nominali cu 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Iese în evidență costul tot mai ridicat al finanțării datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 12,5 mld. lei, cu 4,87 mld lei (63,9%!) mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, echivalentul a 0,7% din PIB.
O veste bună ar fi că acestea au fost ceva mai mici decât cele la care se aștepta Guvernul. Conform repartiției pe trimestre, Finanțele anticipau că vor plăti dobânzi de 14,2 mld. lei în T1 2025. În total, statul anticipează că va plăti 40,1 mld. lei de la bugetul de stat pentru costurile de finanțare a datoriei publice.
Datoria publică a României ca pondere în produsul intern brut (PIB) a ajuns la pragul de 54,6% din PIB la final de 2024, în creștere de la 48,9% din PIB în 2023, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În termeni nominali, datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a depășit 964 miliarde de lei.
Cheltuielile de personal au însumat 42,13 mld. lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 22,27 mld. lei, în creștere cu 2,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 63,64 mld. lei în creștere cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Din această sumă, 825,6 mil. lei s-au dus către compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,18 mld lei, în scădere cu 18,5%. În principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (455,35 mil. lei).
Sumele decontate în contul schemei de plafonare sunt foarte reduse având în vedere că executivul mai are restanțe la decontare de peste 8 miliarde de lei în raport cu furnizorii de energie electrică și gaze naturale, care au acumulat în ultimii ani credite și dobânzi pe fondul prelungirii și blocării parțiale a calendarului de rambursare.
Investițiile trec pe plus pe fondul accelerării proiectelor cu finanțare PNRR
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 25,06 mld. lei, cu 11,37% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 22,50 mld. lei.
Avansul (după ce în februarie investițiile au fost pe minus cu 24%) este o consecință a accelerării plăților pentru proiectele cu finanțare PNRR:
- +115,5% până la 2,7 mld. lei pentru componenta nerambursabilă;
- +200,3% până la 4,5 mld. lei pentru componenta de împrumut.
Finanțările pe fonduri europene aferente vechiului exercițiu au scăzut cu 87,2% până la 1,07 mld. în primul trimestru, iar cele aferente noului exercițiu bugetar al UE au înregistrat un avans de 69% față de anul trecut, până la 7,8 mld. lei.
Pe de altă parte, investițiile finanțate exclusiv din fonduri publice au scăzut cu 8,3% în primele trei luni din 2025, la 13,5 mld. lei, potrivit datelor oficiale.
(Citește și: ”Reacția Ministerului Finanțelor după ce Eurostat a anunțat un deficit ESA de 9,3%: România se va încadra în ținte / De unde diferența față de deficitul cash de 8,65% din PIB”)
***
Urmărește-ne pe Google News
