Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit marți previziunile de creștere economică pentru 2025 în cazul economiei globale și a principalelor componente ale acesteia, avertizând că perspectiva ar putea să se deterioreze și mai mult dacă tarifele impuse de administrația președintelui Trump conduc la concretizarea unui război comercial global.
Conform raportului World Economic Outlook, tensiunile comerciale și incertitudinea din jurul politicii tarifare a SUA fac ca prognoza de creștere a PIB-ului global să se deterioreze, cu un plus estimat de o manieră optimistă la 2,8%, în scădere însă comparativ cu estimarea din ianuarie de 3,3%. Ritmul PIB-ului global ar fi cel mai slab de la criza Covid-19 încoace, respectiv al doilea cel mai slab din 2009.
Totodată, estimarea pentru 2026 a fost redusă la +3%, o reducere de 0,3 puncte procentuale, mult sub tendința pre-pandemie.
Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.
Resetarea sistemului economic mondial
Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat că „sistemul economic mondial sub care au funcționat mai toate țările în ultimii 80 de ani este într-un proces de resetare care va da naștere unei noi ere”.
„Regulile existente sunt puse sub semnul întrebării, în timp ce altele noi încă nu au apărut. Începând de la sfârșitul lunii ianuarie, o avalanșă de anunțuri privind tarifele vamale din partea Statelor Unite – care au debutat cu măsuri vizând Canada, China, Mexic și sectoare critice – a culminat, pe 2 aprilie, cu impunerea de taxe aproape universale. Rata efectivă a tarifelor în SUA a depășit nivelurile atinse în timpul Marii Depresiuni, iar reacțiile din partea partenerilor comerciali majori au împins considerabil în sus nivelul global al tarifelor”, arată Gourinchas.
Această impredictibilitate a politicilor reprezintă un motor major al perspectivei economice globale a FMI, se mai arată în previziunile Fondului. Dacă va fi menținută, această creștere bruscă a tarifelor și incertitudinea aferentă vor încetini semnificativ creșterea economică globală, potrivit raportului FMI.
Reflectând această complexitate și volatilitatea momentului, raportul FMI prezintă o gamă de scenarii privind economia globală.
Scenariul de bază al FMI – cine câștigă din războiul comercial și cât pierd pierzătorii
Scenariul de bază din World Economic Outlook include tarifele anunțate între 1 februarie și 4 aprilie de către SUA, precum și măsurile de retorsiune ale altor țări.
Acestea reduc prognoza FMI privind creșterea economiei globale la 2,8% în 2025 și 3% în 2026 – o revizuire agregată de scădere de aproximativ 0,8 puncte procentuale față de previziunea din ianuarie 2025.
O altă modelare a FMI, ce încorporează anunțurile făcute după 4 aprilie – în această perioadă, SUA a suspendat temporar cele mai multe tarife, dar a majorat semnificativ tarifele impuse Chinei – nu schimbă foarte multe datele problemei și impactul asupra economiei globale, din moment ce rata efectivă a tarifelor rămâne foarte ridicată, iar incertitudinea indusă de politicile comerciale nu s-a diminuat în ultimele săptămâni.
În ciuda încetinirii, FMI subliniază faptul că avansul economiei globale din raport rămâne mult peste nivelurile asociate recesiunii.
„Inflația globală a fost revizuită în sus cu aproximativ 0,1 puncte procentuale pentru fiecare an, dar trendul de dezinflație continuă. Comerțul mondial a fost până acum relativ rezilient, parțial datorită capacității companiilor de a redirecționa fluxurile comerciale. Totuși, acest lucru ar putea deveni mai dificil de această dată. Estimăm că ritmul de creștere al comerțului global va scădea mai mult decât producția, ajungând la 1,7% în 2025 – o revizuire negativă semnificativă față de raportul din ianuarie 2025”, mai arată economistul șef al Fondului Monetar Internațional, Pierre-Olivier Gourinchas.
În același timp, FMI notează că estimarea la nivel global ascunde variații semnificative între țări.
În ceea ce privește țările care le aplică, tarifele reprezintă un șoc negativ de ofertă – resursele sunt redirecționate către producția de bunuri mai puțin competitive, ceea ce duce la o scădere a productivității și la creșterea prețurilor, conform FMI.
„Pe termen mediu, ne așteptăm ca tarifele să reducă concurența și inovația și să favorizeze comportamentele de tip rentier, afectând suplimentar perspectivele economice”, arată FMI.
FMI: Lovitură semnificativă pentru SUA și China – Europa este încă în purgatoriu, neștiind sigur ce tarife va primi
În ceea ce privește impactul asupra SUA, scenariile FMI vorbesc despre un impact de 0,9 puncte procentuale asupra estimării de creștere economică, care ar urma să fie de 1,8% în acest an. Totodată, estimarea privind inflația din SUA a fost majorată cu circa 1 punct procentual, inflația la prețurile de consum revenind pe creștere la o rată anuală 3%.
Comparativ, pentru partenerii comerciali, tarifele acționează în principal ca un șoc negativ de cerere, îndepărtând clienții de produsele lor, chiar dacă unele țări pot beneficia de pe urma devierii comerciale, potrivit FMI.
În consecință, prognoza de creștere pentru China a fost redusă cu 0,6 puncte procentuale, la 4%, iar inflația a fost revizuită în jos cu 0,8 puncte procentuale.
Creșterea în zona euro, unde tarifele efective sunt, momentan, mai reduse, a fost ajustată negativ cu doar 0,2 puncte procentuale, la 0,8%.
Atât pentru zona euro, cât și pentru China, FMI modelează un stimul fiscal puternic care va oferi sprijin economic în 2025 și 2026.
„Multe economii emergente ar putea suferi încetiniri semnificative, în funcție de nivelul tarifelor. Prognoza de creștere pentru acest grup a fost redusă cu 0,5 puncte procentuale, la 3,7%”, potrivit FMI.
Ruperea lanțurilor globale de aprovizionare ar putea amplifica efectele tarifelor
FMI notează că cele mai multe bunuri sunt componente intermediare care traversează frontierele de mai multe ori înainte de a deveni produse finale sau de a intra în componența unui bun final.
„Perturbările se pot propaga în ambele direcții în rețeaua globală de producție, cu efecte de multiplicare importante, așa cum s-a văzut în pandemie. Companiile care se confruntă cu incertitudini privind accesul pe piață ar putea întrerupe temporar investițiile și cheltuielile. La fel, instituțiile financiare își vor reevalua expunerile. Această incertitudine crescută și înăsprirea condițiilor financiare ar putea domina pe termen scurt, afectând activitatea economică, aspect reflectat în scăderea bruscă a prețului petrolului”, mai spune Pierre-Olivier Gourinchas.
FMI mai adaugă că deși băncile sunt, în general, bine capitalizate, piețele financiare ar putea trece prin teste severe, iar per total perspectivele economice s-ar „îmbunătăți imediat dacă țările renunță la actualele politici comerciale și încheie noi acorduri de liber schimb”.
(Citește și: ”Ministrul de finanțe al SUA: „Negocierile comerciale vor merge rapid”. Strategia Washingtonului – tarifele sunt doar prima etapă”)
(Citește și: ”Progrese modeste după vizita la Washington a comisarului european pentru Comerț – Ce solicitări are administrația Trump”)
***
Urmărește-ne pe Google News
