Tarifele reprezintă un pericol pentru creșterea economică a României și implicit și pentru inflație, a declarat, marți, Dan Suciu (foto), purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), la o zi după ce banca centrală a decis menținerea dobânzilor și a semnalat vigilență în contextul îngrijiorărilor „față de deteriorarea mediului economic internațional”.
„Lucrurile sunt încă greu de evaluat pentru că noi nu suntem un partener privilegiat al SUA. Evaluarea directă a impactului tarifelor asupra comerțului nostru este relativ greu de făcut pentru că suntem parte a unor lanțuri de producție europene care vor fi cu siguranță afectate de noua politică tarifară. Mai trebuie să așteptăm puțin și să vedem un răspuns ferm din partea administrației americane cu privire la ce sunt aceste taxe: sunt ele pe termen lung sau sunt parte dintr-o politică de negociere.
Dacă sunt o politică tarifară pe termen lung probabil va trebui să aibă o altă reacție UE și implicit țara noastră. Dacă sunt o politică de intermediere și de negociere, din nou, alte răspunsuri. Este devreme pentru o evaluare clară pe care aceste taxe îl vor avea asupra economiei românești – cert este că asistăm la o deteriorare a mediului economic internațional. Aici nu avem dileme. Dilemele sunt legate de cât de deteriorat va fi acest mediu internațional și care va fi impactul indirect asupra României”, a spus Suciu, marți, într-o intervenție la Digi24.
BNR: Avem în vedere o lungă listă de riscuri, atât interne cât și externe
Suciu a precizat că tarifele provoacă un risc crescut de recesiune în UE, în timp ce incertitudinea provoacă dificultăți în materie de prognoză a evoluției inflației.
„Avem țări precum Germania, care nu reușește să depășească un stadiu de recesiune în care este deja de o bună perioadă de timp. Să nu uităm că Germania este principalul nostru partener comercial. Este doar unul din riscurile cu care ne confruntăm în această perioadă. Noi am subliniat o lungă serie de riscuri în comunicatul (de luni) pe care l-am publicat, cred că este una dintre cele mai lungi serii de riscuri interne și externe pe care le avem. Nu vorbim neapărat despre riscuri, ci despre incertitudini din moment ce nu le putem măsura corect. Ele ne creează mari dificultăți în a stabili o prognoză corectă de evoluție a inflației. Incertitudinea și riscurile merg în ambele direcții – inflația poate fi și mai mică. Prețul petrolului – scăderea ar trebui să tragă în jos inflația. Pe de altă parte, se conturează pe plan intern o nouă politică în ceea ce privește prețul la energie, care probabil vor trage în sus inflația. Sunt riscuri foarte mari în ambele direcții”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al BNR.
(Citește și: ”BNR menține dobânzile, dar riscul de recesiune intră oficial pe radarul băncii centrale”)
Potrivit acestuia, ținta de inflație de 3,8% pentru finalul anului 2025 va fi reevaluată în cursul lunii mai, când BNR va publica noul raport trimestrial asupra inflației.
„Ce rămâne cu multe șanse de reușită este că pe termen mediu și lung să avem totuși o tendință descendentă a inflației, chiar dacă valorile le mai putem discuta”, a spus Dan Suciu.
Dobânzile ar putea scădea în a doua parte a anului, transmite BNR
Oficialul BNR a spus că este greu de făcut la momentul actual o evaluare cu privire la traiectoria dobânzii cheie.
„Această evaluare va fi făcută la fiecare ședință de Consiliu de administrație. Suntem dependenți de datele pe care le vom primi lună de lună. În mod normal, dacă inflația evoluează pe o traiectorie măcar apropiată de cea pe care am prognozat-o în februarie, cu semnele de întrebare ridicate în continuare, există șanse să avem o scădere a dobânzii. Dar sunt atât de multe incertitudini încât nu aș sublinia foarte mult acest aspect în acest moment. Să vedem cum trecem de lunile următoare și să rediscutăm subiectul când ne apropiem de finalul anului, în semestrul al doilea când prognoza noastră este ceva mai optimistă”, a mai afirmat Suciu.
Oficialul băncii centrale a mai spus că luna iulie este o lună importantă pentru politica BNR pentru că atunci se vor fi conturat o serie importantă de date pentru dinamica inflației și a dobânzilor.
„Vom vedea clar cum evoluează politica tarifară, vom avea clar o nouă politică energetică locală și putem stabili mai clar impactul ei, avem jumătatea anului în care putem să vedem în ce măsură consolidarea bugetară a mers sau nu a mers și să vedem ce trebuie făcut pentru ca această consolidare bugetară să continue pentru că este un element fundamental în ceea ce privește politica noastră și nu numai a noastră – în ceea ce privește politica economică a acestei țări. Într-adevăr, în luna iulie se conturează o serie întreagă de date care ne pot permite să facem o evaluare mai corectă pentru finalul anului”, a explicat Dan Suciu.
România nu e condamnată să cadă în recesiune: „Nu anticipăm surprize neplăcute, dar avem rezerve”
Întrebat dacă România poate evita o recesiune, oficialul BNR a spus că da, dacă datele nu se deteriorează.
„Cu datele pe care le avem acum, da. Dar aș sublinia că cu datele pe care le avem acum. Din păcate, datele se schimbă de la o lună la alta și nu neapărat în bine întotdeauna. Nu anticipăm surprize neplăcute în continuare dar păstrăm această rezervă, poate mai mare ca niciodată în ceea ce înseamnă prognoza unei evoluții economice și a unui indice de inflație mai scăzut”, a explicat Suciu.
Suciu a mai spus că leul va continua să înregistreze evoluții marginale în raport cu euro în cursul acestui an, acesta notând că și dacă am avea o variație de doi-trei bani, care ar împinge cursul valutar spre 5 lei pe euro, această variație ar fi una fără importanță majoră pentru economie și populație.
„Nu vom avea deviații mari față de actualul curs”, a conchis purtătorul de cuvânt al BNR.
(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)
***
Urmărește-ne pe Google News
