Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a dat detalii marţi, în Parlament, la Comisia pentru afaceri europene, despre stadiul implementării PNRR, acesta precizând că în continuare rămân suspendate din cererea de plată nr. 3 aproximativ 700 de milioane de euro şi România are un termen de 6 luni pentru rezolvarea problemei pensiilor speciale privind magistraţii.
Boloș a spus că cererea de plată cu nr. 4 va fi depusă cel mai probabil în luna iulie, iar restul cererilor vor fi comprimate. Pe cererea de plată cu nr. 4, România are deja 28 de jaloane îndeplinite.
Problema pensiilor speciale nu privește pensiile militare, care s-a tranșat la CCR
Pe problema pensiilor speciale, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. Boloș a declarat că în acest moment sunt în lucru două variante: prima variantă se referă la un anumit prag al pensiilor peste care se va impune un procent de impozitare, iar a doua variantă este cea propusă de Banca Mondială, care se referă la valoarea în procente din venitul brut realizat, precum și stagiul de cotizare luat în calcul.
„Problema care s-a deschis acum în privinţa pensiilor speciale nu priveşte pensiile militare. Subiectul este închis. Acum discutăm despre problema de echitate a impozitării pensiilor magistraţilor şi asupra acestui aspect trebuie să găsim soluţii în termen de 6 luni. (…) Sunt în lucru două variante. (…) Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene”, a spus Boloș.
Problema pensiilor militare a fost tranșată la CCR, unde Curtea a respins şi a declarat neconstituţionale prevederile legii privind pensiile militare. În același timp, de la CCR a venit o altă decizie prin care impozitarea pensiilor magistraţilor cu procentul de 20% a fost declarată la rândul ei neconstituţională.
La ce nivel se ridică plățile din PNRR. Restul banilor stau în bufferul de la BNR
Ministrul Investiţiilor și Proiectelor Europene a declarat în comisie că România a încasat până acum 9,4 miliarde euro din PNRR, din care pe componenta de grant sunt 5,7 miliarde euro, iar cea de împrumut 3,6 miliarde euro.
„În acest context, restul de încasat a rămas de 19,06 miliarde euro, pe componenta de grant 8 miliarde euro, iar pe componenta de împrumut 11,2 miliarde euro”, a subliniat ministrul.
Despre plăţile care au fost făcute, deci execuţia pentru ceea ce înseamnă investiţiile din PNRR, Marcel Boloş a arătat că avem 5,3 miliarde euro plăţi efectuate pentru coordonatorii de reformă şi investiţii, din care pe componenta de grant 2,2 miliarde euro şi pe cea de împrumut 3,1 miliarde euro.
Boloș: Până la sfârșitul anului vom mai depune o cerere de plată. Ultimele două cereri vor fi restructurate
Ministrul a prezentat şi situaţia în ceea ce priveşte cererile de plată 3, cererile de plată 4 şi ulterior partea de renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care vizează comprimarea cererilor de plată.
Ministrul a anunţat că, în urma discuţiilor pe care le-a avut şi cu colegii şi cu reprezentanţii Comisiei Europeane, a rămas ca până la sfârşitul anului să mai depunem o cerere de plată care de fapt ar fi restructurarea cererilor de plată 5 şi 6 iar până anul viitor, în luna august, cererile de plată 7 şi 8 adică ultimele două cereri de plată să fie de asemenea restructurate într-una singură şi în felul acesta să ne putem duce la bun sfârşit angajamentele pe care le avem.
Problema conducerii companiilor de stat din energie. Ministerul de resort a început revocarea membrilor CA
Marcel Boloş a mai arătat că a doua problemă care a rămas deschisă este la Ministerul Energiei pentru numirea administratorilor în consiliile de administraţie.
„Sunt 43 de astfel de situaţii de administratori care ridică probleme din punct de vedere al Comisiei Europene şi pentru care suspendarea este de 299 de milioane de euro”, a arătat el.
Ministrul a mai arătat că a treia problemă este cea referitoare la conducerea Autorităţii agenţiei de monitorizare şi evaluarea indicatorilor de performanţă pentru intreprinderele publice, AMEPIP, pentru care în continuare Comisia consideră jalonul deschis, pentru că avem cele două condiţii în ceea ce priveşte operaţionalizarea şi numirea conducerii Autorităţii.
„Pentru acest jalon, avem iarăşi termen de şase luni, pentru derularea procedurii de numire a conducerii AMEPIP, suma suspendată este de 396 de milioane de euro”, a anunţat ministrul.
Pe cererea de plată nr. 4 avem 46 de jaloane, din care 28 sunt deja îndeplinite. 18 sunt în curs de implementare – Iulie, luna depunerii cererii de plată nr. 4
Marcel Boloş a mai declarat că, în ceea ce priveşte cererea de plată 4, se consideră că, fiind jaloanele şi pregătirea destul de înaintată în vederea trimiterii la Comisia Europeană, termenul estimat de depunere să fie luna iulie. Până atunci negocierile pentru modificarea PNRR sunt în curs de desfășurare cu Comisia Europeană.
„Este un proces destul de greoi şi destul de complex, pentru că intenţia noastră este ca să maximizăm absorţia în ceea ce priveşte grantul pe care îl are alocat România şi să nu pierdem banii pe care îi avem alocaţi, iar în acest sens identificăm proiectele de investiţii cele mai mature pe care le avem finanţate din fonduri naţionale pentru a înlocui proiectele de investiţii care au un ritm de implementare mai lent”, a menţionat ministrul.
Potrivit ministrului, pentru cerea de plată 4 avem 46 de jaloane, din care 28 sunt în momentul de faţă îndeplinite iar 18 sunt în curs de implementare.
„Este o cerere de plată grea care cuprinde şi reforme complexe care sunt angajamente pe care le avem în relaţia cu Comisia Europeană şi pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit”, a spus Boloş.
11 din cele 24 de spitale aflate pe lista PNRR ar putea pierde finanțarea, anunță Marcel Boloș
Boloș a mai anunțat că din cele 24 de spitale aflate pe lista de proiecte, doar 13 ar putea beneficia în continuare de finanţare prin PNRR.
„În ceea ce priveşte lista de şantiere pentru spitale, este cel mai discutat subiect al Comisiei Europene, la această oră. Este urmărită direct problema de către directorul general al CG Recovery, pe care o ştie în amănunt, la nivel de listă de proiecte. (…) Ne-am chinuit la ultima delegaţie pe care am avut-o cu doamna secretar de stat să îi convingem că acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi şantierele deschise, adică se lucrează pe şantier, să rămână în continuare în această listă de spitale”, a spus Boloş.
(Citește și: ”Ministrul Energiei: „Am început revocarea unor șefi de companii de stat”. Miza – 300 mil. euro din PNRR”)
***
Urmărește-ne pe Google News
