Guvernul a adoptat, în ședința de joi, o ordonanță de urgență prin care instituie o schemă de ajutor de stat pentru maximum 200 de consumatori industriali din industriile energofage. Aceștia vor fi exceptați de la plata unei părți din taxa din facturile la energie electrică aferentă certificatelor verzi. O schemă similară care a fost în aplicare din 2014 a expirat la finalul anului trecut.
Schema are un buget total pe următorii șapte ani (până în 2031) de 578 milioane de euro (2,9 miliarde de lei), bugetul anual estimat fiind de maximum 150 milioane de euro. Adoptarea în guvern a OUG vine după ce, în noiembrie 2024, Comisia Europeană a aprobat reluarea schemei de ajutor.
Scopul este reducerea costurilor cu energia electrică a întreprinderilor mari cu consum ridicat de energie și, concomitent, reducerea riscului ca firmele să își mute activitățile în locuri din afara UE, cu politici mai puțin ambițioase privind clima.
Certificatele verzi reprezintă un mecanism introdus în 2011 în legislație prin care este subvenționat și sprijinit sectorul de producție de energie din surse regenerabile. Acest mecanism obligă furnizorii să cumpere aceste certificate verzi de la producători, care primesc certificate pentru fiecare MWh introdus în rețea. Furnizorii taxează apoi suplimentar consumatorii în contul acestui mecanism.
Reduceri de până la 85% la plata certificatelor verzi
Conform OUG, beneficiarii schemei vor obține reduceri cuprinse între 75% și 85% din costurile aferente certificatelor verzi, în funcție de riscuri. Cu toate acestea, taxa minimă plătită de beneficiari nu poate scădea sub 0,5 euro/MWh, conform OUG.
Ajutorul de stat va fi acordat anual, pe baza unei cereri depuse de beneficiari la Ministerul Energiei, instituția responsabilă de administrarea schemei. Cererea va fi analizată în raport cu condițiile de eligibilitate, iar aprobarea va fi formalizată printr-un Acord anual pentru exceptare.
Schema de ajutor de stat impune beneficiarilor obligația efectuării unui audit energetic, având totodată obligația efectuării uneia sau mai multor din activități din cele ce urmează:
– pun în aplicare recomandările din raportul de audit, în măsura în care perioada de recuperare a investițiilor relevante nu depășește 3 ani, iar costurile investițiilor lor sunt proporționale;
– reduc amprenta de carbon a consumului lor de energie electrică, astfel încât să acopere cel puțin 30% din consumul lor de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon, sau
– își reduc amprenta de carbon a consumului de energie electrică prin acoperirea a cel puțin 50% din consumul cu energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon, din care fie o proporție de cel puțin 10% va fi acoperită de un instrument la termen (de tip forward), cum ar fi un contract de achiziție de energie electrică, fie o proporție de cel puțin 5% va fi acoperită de producția la fața locului sau în apropierea amplasamentului;
– investesc o cotă semnificativă de cel puțin 50% din cuantumul ajutorului în proiecte care conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalației; dacă este cazul, investiția ar trebui să conducă la reduceri al căror nivel este cu mult sub valoarea de referință relevantă utilizată pentru alocarea cu titlu gratuit în cadrul sistemului ETS al Uniunii.
Sectoarele care pot beneficia de scutirea de până la 85% pot fi consultate AICI, iar cele vizate de scutirea de 75% AICI.
Pe lângă obligația de a realiza un audit energetic, beneficiarii trebuie să nu înregistreze debite restante la bugetul general consolidat, respectiv bugetele locale.
(Citește și: ”Ministrul Economiei dă asigurări că România va participa la reconstrucția Ucrainei: „Ne facem agenda împreună cu Polonia” / Drona românească va intra în producție până la final de an / Liberty Galați va reporni producția în 3 săptămâni”)
***
Urmărește-ne pe Google News
