Autoritatea Naţională pentru Cercetare (ANC), din cadrul Ministerului Educației, a lansat o campanie în cadrul căreia, lunar, va fi promovată cel puţin o performanţă ştiinţifică majoră a cercetătorilor din universităţile şi institutele de cercetare românești. Campania a demarat luni, cu povestea Danielei Pascal (foto), cercetătoare la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), revenită recent dintr-o expediţie ştiinţifică în Antarctica.
„Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) îşi reafirmă angajamentul de a aduce ştiinţa şi cultura mai aproape de publicul larg, prin educaţie şi promovarea gândirii critice, ca antidot eficient împotriva manipulării, conspiraţiilor şi pseudocunoaşterii propagate de pseudoştiinţă şi pseudoreligie. Într-o lume în care dezinformarea câştigă tot mai mult teren, MEC îşi asumă rolul de platformă care conectează oamenii cu realizările autentice ale cercetării româneşti, contribuind astfel la dezvoltarea unei societăţi informate şi reziliente”, arată un comunicat MENC.
„Această iniţiativă se alătură altor demersuri recente ale MEC, precum parteneriatele cu Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) şi platformele de socializare, menite să combată dezinformarea şi să promoveze gândirea critică în spaţiul public. Prin astfel de proiecte, MEC doreşte să creeze punţi între comunitatea ştiinţifică şi cetăţeni, oferind modele pozitive şi informaţii verificate”, se evidenţiază în comunicat.
Primul material: O româncă în Antarctica
Campania, care îşi propune să inspire tineriişi să combată naraţiunile false prin puterea cunoaşterii autentice, a început cu povestea Danielei Pascal, cercetătoare la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), revenită recent dintr-o expediţie ştiinţifică în Antarctica.
Filmul „O Româncă în Antarctica!”, realizat în colaborare cu fizicianul Cristian Presură, a fost lansat pe reţelele de socializare şi a atras deja sute de mii de vizualizări.
Materialul prezintă contribuţiile Danielei Pascal la cercetarea polară, subliniind rolul său în avansarea cunoaşterii ştiinţifice şi impactul acesteia asupra societăţii globale.
Performanţa sa a fost promovată pentru prima oară în paginile revistei InHouse, publicaţie care aparţine Autorităţii Naţionale pentru Cercetare şi care este dedicată promovării ştiinţei şi cercetării de top din România.
1 din 3 români are o atitudine negativă faţă de ştiinţă – predispoziție spre conspirații și fake news
Ponderea mare a românilor care nu au încredere în știință și tehnologie explică predispoziția pentru pseudoștiință, conspirații și fake, iar acest fenomen se amplifică, în sens reciproc, cu abandonul școlarar și analfabetismul funcțional, ceea ce pot deveni un risc de securitate națională, explica în februarie ministrul Educației, Daniel David.
Profesorul universitar Daniel David a reamintit, într-o postare pe blocul său personal, un Eurobarometru de acum câțiva ani ce arăta că românii înregistrează cea mai mare pondere de populație care nu are neîncredere în știință și tehnică, ci consideră că acestea au efecte negative:
Rezultatele sondajului referitoare la români:
- Aproximativ o treime (32%) din populaţie are o atitudine negativă faţă de ştiinţă şi tehnologie. Este cea mai ridicată atitudine negativă din UE (media UE este 17%), insistă Daniel David.
- 3% nu se exprimă
- doar 50% din români cred că știința are un impact pozitiv (media UE: 67%)
- 45% consideră că beneficiile tehnologice trebuie căutate individual, nu prin instituții, cel mai mare procent din UE (media: 28%).
(Citește și: Ministrul Educației: 1 din 3 români are o atitudine negativă faţă de ştiinţă – predispoziție spre conspirații și fake news. Riscurile)
****
Urmărește-ne pe Google News
