Indexarea pensiilor militare e neconstituțională – decizie în unanimitate a CCR. Problemele reglementării

Legea de completare a Legii privind pensiile militare (prin care se introducea o indexare specială a acestor drepturi), este neconstituțională, conform deciziei pronunțate în unanimitate, marți, de judecătorii CCR, care au discutat o sesizarea a Avocatului Poporului.

Ce prevede legea declarată neconstituțională:

„Cuantumul pensiilor militare de stat, aflate în plată, se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în procentajele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de stabilire a pensiei militare, inclusiv prin excepţie de la prevederile art. 60, potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie”.

Legea declarată marți neconstituțională a trecut prin Parlament înaintea alegerilor prezidențiale, deși deputații și senatorii cunoșteau că nu impactul direct asupra bugetului și cel indirect, asupra unor fonduri PNRR, nu va putea fi suportat.

Impactul lunara fost estimat de guvern la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcție – la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce un total lunar de aproximativ 370 milioane lei, în condițiile în care România are cel mai mare deficit bugetar din UE.

Prezentăm integral comunicatul CCR:

„În ședința din data de 11 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituțională, în ansamblul său.

În esență, Curtea a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Articolul 16 alin (1) din Constituție precizează: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

Sesizarea Avocatului Poporului, argumentul

În sesizarea trimisă la CCR, Avocatul Poporului reclama faptul că legea de modificare a Legii pensiilor militare nu avea aprobate și sursele de finanțare. Conform actelor normative și jurisprudenței Curții Constituționale, pentru respectarea art. 138 alin. (5) din Constituție, este necesar ca inițiatorii să solicite Guvernului fișa financiară, iar netransmiterea fișei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligația de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare.

„Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituție, nu constituie o fișă financiară în înțelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuși, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative. Această estimare, în lipsa unei metodologii menționate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenței dintre solda de grad majorată și solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcție, estimarea se face pe baza creșterii medii a soldei de funcție din perioada 2016-2024”.

Problemele reale ale reglementării

Legea modifică Reforma pensiilor speciale (nebazate pe contributivitate) – aprobată ca Jalonul 2015

Dacă reglementarea ar fi fost promulgă, legeaar fi modiifcat reforma pensiilor speciale, care reprezintă Jalonul 2015 aferent celei de-a doua Cereri de plată din PNRR.

Jalonul a fost considerat bifat, chiar dacă impactul său era mult prea redus față de ceea ce ar fi dorit Comisia Europeană și Banca Mondială.

Dacă se implementa modificarea, Comisia ar fi cerut returnarea unei sume care se calculează conform formulelor elaborate de experții executivului de la Bruxelles, întrucât PNRR precizează expres că reformele asumate în PNRR nu pot fi reversate.

Este vorba despre principiul ireversibilității.

La aliniatul 3 al articolului 24 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021, de instituite a de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență subliniază:

Îndeplinirea a jaloanelor și țintelor presupune că măsurile legate de etapele și obiectivele îndeplinite anterior în mod satisfăcător nu au fost reversate.

Guvernul a discutat consecințele în ședință și a doar le-a sugerat parlamentarilor că vor fi probleme

Proiectul de lege a fost inițiat de liberali, pe când Nicolae Ciucă era liderul lor, și a fost discutată în ședința de guvern din 23 octombrie (cu două săptămâni înainte de votul camerei decizionale), executivul constatând pericolul și avertizându-i pe parlamentari de consecințele cu impact costisitor, în punctul de vedere exprimat și trimis apoi la Camera Deputaților (prima care a aprobat proiectul).

Concluzia Cabinetului Marcel Ciolacu nu a fost de a le solicita parlamentarilor din propria coaliție să renunțe la inițiativă, ci:

„Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”.

Referirea la efectul asupra fondurilor PNRR apare abia la ultimul punct al Punctului de vedere exprimat de Guvern.

Acolo este amintit Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliul din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, care prevede, la art. 24 alin (3), principiul ireversibilității reformelor realizate în cadrul obligațiilor asumate prin PNRR:

„Comisia evaluează, cu titlu preliminar (…) dacă au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare (…). Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză”.

Principiul ireversibilității reformelor a fost preluat în legislația națională referitoare la stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor PNRR.

Guvernul nu menționează clar, în cifre, foarte probabilele pierderi și nu spune limpede că se vor pierde fonduri, ci doar atenționează că va duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor și prevederile OUG care a preluat această condiționare în legislația națională:

„Orice modificare adusă actelor normative care au făcut obiectul unor jaloane din PNRR care au fost evaluate pozitiv de Comisia Europeană duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor, respectiv a art. 24 din regulamentul (UE) 2021/241, precum și a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021”.

Închiderea trucului politic: Avocatul Poporului a atacat Legea la CCR, invocând argumente neimportate

Avocatul Poporului a contestat la CCR legea, ridicând mai multe obiecții de constituționalitate, precum nerespectarea principiului egalității în drepturi sau imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără indicarea sursei de finanțare.

Reamintim că Renate Weber a fost europarlamentar PNL și a ajuns la Avocat al Poporului la propunerea ALDE (condus de Călin Popescu Tăriceanu), în perioada în care formațiune guverna alături de PSD.

Candidatul Nicolae Ciucă, beneficiar direct al proiectului inițiat de liberali și susținut de PSD

Beneficiar al acestei potențiale legi ar fi fost și fostul premier Nicolae Ciucă, general în rezervă.

Pentru a masca avantajul acestuia, parlamentarii au introdus un amendament ce precizează că această măsură „nu se aplică pensionarilor militari care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții similare acestora, cât și celor care au calitatea de parlamentar (cazul lui Nicolae Ciucă – n.red.)”.

Cu precizarea că această suspendare a beneficiului ar fi funcționat doar pe perioada exercitării respectivelor poziții în stat. După părăsirea funcției, așa cum s-a întâmplat ulterior, când Ciucă a demisionat, pierderea salariului de înalt demnitar ar fi fost acoperită într-o măsură generoasă de aceste majorări.

Parlamentarii care au votat proiectul, din coaliția de guvernare

Inițiatorii proiectului sunt liberalii: Fenechiu Cătălin-Daniel – senator PNL; Guran Virgil – senator PNL; Moș Patricia Simina Arina – senator PNL; Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin – senator PNL; Pauliuc Nicoleta – senator PNL; Andronache Gabriel – deputat PNL; Leoreanu Laurenţiu-Dan – deputat PNL.

Însă, proiectul acestora a fost votat nu doar de senatorii subordonați politic președintelui acestei camere, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, ci și de social-democrați.

Au votat pentru acest proiect 90 de senatori. Nu a existat niciun vot împotrivă și s-au mai înregistrat opt abțineri.

(Citește și: Bomba de sub PNRR – pe care o poate scoate numai CCR: Legea pensiilor militare încalcă principiul ireversibilității reformelor aprobate, ceea ce duce la pierderea automată a banilor)

****