Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins joi cerea lui Călin Georgescu privind reluarea alegerilor prezidențiale anulate de CCR, cu organizarea turului 2 între el și Elena Lasconi. Toți cei trei judecători ai instanței au considerat cererea inadmisibilă.
Decizia, prezentată într-un comunicat al CEDO:
„In decizia sa pronunțată astăzi în cauza Călin Georgescu v. Romania (cererea nr. 37327/24), intr-o
formaţiune de Comitet compusă din trei judecători, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Această decizie este definitivă.
Cauza privea anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidenţiale din 2024
în care dl. Georgescu a fost candidat.
Curtea a constatat, in special, că dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun
indiciu că atribuţiile președintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a “corpului
legislativ” al Statului pârât, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, “corp legislativ”
cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de
cerere formulat în aceasta privinţă.
Curtea a judecat de asemenea ca România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere
formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un process echitabil), 10 (libertatea de exprimare),
11 (libertatea de reunire si asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv)”.
Cum motivează CEDO decizia:
Curtea constată că dl. Georgescu nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor
susţinute că a existat o « ingerinţa politică » in procesul electoral. Ea respinge așadar această parte a
cererii ca vădit neîntemeiată.
Dreptul in cauză – acela de a candida în alegeri – este un drept politic care nu privește “drepturi si
obligaţii cu caracter civil” și nici vreo decizie privind o “acuzaţie în materie penală”, în înţelesul
articolului 6. Prin urmare, acest articol nu este aplicabil in prezenta cauză. Intrucât dl. Georgescu nu a prezentat o “pretenţie întemeiată” pe terenul articolului 13, Curtea respinge aceasta parte a cererii pentru același motiv.
Curtea a reiterat că obligațiile impuse statelor contractante prin articolul 3 din Protocolul nr. 1, potrivit căruia statele membre se angajează „să organizeze […] alegeri libere […] în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”, nu se aplică în mod normal alegerii unui șef de stat, cu excepția cazului în care s-a stabilit, în lumina structurii constituţionale a statului în cauză, că șeful de stat are astfel de atribuţii încât să poată fi considerat ca făcând parte din „corpul legislativ” – o constatare pe care Curtea nu a făcut-o niciodată până în prezent în vreo cauză anterioară. (…) In absenţa oricărui indiciu ca președintele este o parte a “corpului legislativ” din România, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, Curtea respinge aceasta parte a cererii ca incompatibilă ratione materiae cu dispoziţiile Convenţiei.
(Citește și: UPDATE / 6 persoane reținute pentru trădare – ar fi negociat cu agenți ai Rusiei ieșirea României din NATO și ar fi plănuit o lovitură de stat. Ce spun serviciile de informații)
****
Urmărește-ne pe Google News
