Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat marţi o rezoluţie care stabileşte foaia de parcurs pentru punerea în aplicare a tăierilor de taxe dorite de administrația Trump, potrivit Reuters. Votul de marți din Congresul american reprezintă primul pas pentru prelungirea tăierilor de taxe implementate de prima administrație condusă de Donald Trump.
Planul bugetar, pus acum oficial în circuitul legislativ, va asigura extinderea, respectiv permanentizarea tăierilor de taxe din 2017 și va institui noi măsuri de stimulare ce cumulat ajung la o valoare de 4,5 trilioane de dolari. De asemenea, planul ar rescrie regulile pentru sectorul energetic, care este așteptat să crească investițiile în petrol și gaze, și ar include și investiții militare și pentru întărirea securității la granițele SUA.
Pe de altă parte, neadoptarea planului bugetar ar însemna o majorare semnificativă a taxării din SUA, la începutul lui 2026, care ar putea împinge economia SUA în recesiune. Totodată, conform oficialilor administrației Trump, draftul de buget include și reduceri ale cheltuielilor publice federale în valoare de 2 trilioane de dolari în următorii zece ani, astfel încât deficitul bugetar să revină sub un relativ control.
„Astăzi, republicanii din Camera Reprezentanţilor au adus Congresul un pic mai aproape de punerea în aplicare a întregii agende America First a preşedintelui Trump – nu doar a unor părţi ale acesteia”, a declarat marți preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson.
O parte semnificativă din tăierile de taxe din primul mandat Trump expiră la finalul acestui an
Extinderea sau permanentizarea tăierilor de taxe din timpul primei administrații Trump face parte din strategia de reorientare a economiei SUA către stimularea economiei private, creșterea producției de energie și extinderea bazei industriale.
Totodată, taxele mai mici ar urma să fie finanțate nu doar din reduceri de cheltuieli publice, ci inclusiv din tarife vamale sau regândirea unor tratate fiscale precum cel cu China, valid din 1984, care oferă subvenții investițiilor chineze în titluri de stat ale SUA.
SUA are în prezent un deficit bugetar imens de 6-7% din PIB, respectiv un deficit nominal de 1,9 trilioane de dolari. Comparativ, în urmă cu mai mulți ani, deficitele bugetare se cifrau la 3% din PIB. Conform unor estimări ale Wall Street, Trump intenționează să crească veniturile bugetare ale SUA prin tarife, cu un plus adițional de circa 500 de miliarde de dolari, la care s-ar adăuga tăieri prin așa-numitul Departament pentru eficiență guvermentală (DOGE) de 200-300 de miliarde de dolari.
Totodată, nevoia de a reduce deficitul bugetar în următorii ani vine în condițiile în care cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice a SUA au crescut masiv în ultimii ani, la peste 1 trilion de dolari, aceasta fiind cea mai mare componentă de cheltuieli bugetare ale guvernului federal al Statelor Unite.
Agenda economică a lui Trump ar putea crea beneficii majore pentru SUA, dacă va fi aplicată moderat
Potrivit unei analize Bloomberg, aplicată moderat, agenda economică a administrației Trump este o politică economică puternic pro-business pentru SUA, care ar putea să livreze rezultate economice solide pentru economia americană și piețele financiare ale SUA. Riscul cel mai mare este cel al stagflației și al faptului că vorbim aproape exclusiv de o politică de tip America First.
Aplicată responsabil pe partea de tarife vamale, astfel încât să nu existe un șoc inflaționist, ea ar putea crește producția industrială a SUA și ameliora din inflația structurală din SUA, din moment ce se preconizează investiții industriale majore, cu bani ieftini.
În ceea ce privește tarifele, președintele Trump are o fascinație pentru taxe vamale și William McKinley, președinte al SUA între 1897 și 1901, supraintitulat „Regele Tarifelor” și considerat unul din fondatorii protecționismului republican la trecerea în secolul 20. Politicile protecționiste ale lui McKinley, sub formă de tarife și restricții comerciale, au produs o epocă de aur pentru industria americană, o evoluție similară cu ce s-a întâmplat în China, în ultimii 30-40 de ani.
Donald Trump se consideră de altfel un William McKinley modern, iar atracția președintelui american pentru tarife provine și din nevoia pragmatică de a umple cumva groapa bugetară pe care ar crea-o orice noi scăderi de taxe pentru firme (15% taxă pentru companii de la 21% în prezent), bogați și clasa de mijloc, pe care fostul președinte vrea să le implementeze.
(Citește și: ”Discuțiile Trump-Macron în Biroul Oval – Problema garanțiilor de securitate și a costurilor păcii”)
***
Urmărește-ne pe Google News
