Comisia Europeană a aprobat luni o plată parțială către România, în valoare de 42,59 milioane de euro (cu tot cu cota de prefinanțare ce trebuie justificată), ca parte a celei de-a doua cereri de plată.
Comisia Europeană a efectuat luni plăţi prin prin intermediul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 26,8 miliarde de euro, către Cehia, Germania, Italia, Portugalia şi România, din care aproximativ jumătate au revenit Germaniei.
- Cehia a primit a treia plată, de 1,7 miliarde de euro
- Germania a primit a doua sa plată, de 13,5 miliarde de euro
- Italia a primit a şasea plată, de 8,7 miliarde de euro
- Portugalia a primit a cincea plată, de 2,9 miliarde de euro
Explicațiile Comisiei pentru România: un jalon ratat
Cea de-a doua cerere de plată din PNRR a fost aprobată și plătită României, parțial, în 2023, suma reținută la acel moment fiind de 53,4 milioane euro. România a solicitat atunci plata a 3,2 miliarde euro, dar Comisia a constatat că autoritățile de la București nu au îndeplinit două jaloane pe energie.
România a avut la dispoziție 6 luni de la acel moment să îndeplineacă jaloanele ratate
Potrivit comunicatului emis luni de Cămisia Europeană:
”La 15 decembrie 2022, România a depus a doua cerere de plată, acoperind 51 de etape şi ţinte. Comisia a adoptat o evaluare preliminară pozitivă a tuturor etapelor, cu excepţia a două, în septembrie 2023.
Etapele 129 şi 133, referitoare la investiţiile în energie, nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, ceea ce a dus la o suspendare de 53,4 milioane EUR.
După ce România a furnizat informaţii suplimentare şi a făcut progrese cu privire la aceste etape, Comisia a deblocat acum o sumă brută de 42,59 milioane EUR. Aceasta include 17,78 milioane euro aferente jalonului 133, care a fost atins pe deplin, şi 24,8 milioane EUR aferente jalonului 129, în care au fost recunoscute progrese, deşi obiectivul de referinţă nu este încă considerat îndeplinit în mod satisfăcător.
În paralel, din cauza nerespectării în totalitate a jalonului 129, Comisia a redus suma totală a împrumutului disponibil României cu 10,77 milioane EUR.”
Jalonul 129 a vizat investiții în capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW. Restanța aparține fostului ministru al Energiei Virgil Popescu, dar și actualului ministru – și viitorului – Sebastian Burduja.
Cererea de plată 2- un calendar al primei proceduri de suspendare parțială a plăților PNRR
Cea de-a doua cerere de plată, în cuantum de 3,2 mld. euro (2,76 mld. euro ”bani noi” plus diferența acoperită de prefinanțări) a fost transmisă Comisiei Europene la mijlocul lunii decembrie 2022, vizând îndeplinirea unui număr de 51 jaloane și ținte aferente trimestrelor I și II ale anului 2022.
Evaluarea preliminară a Comisiei asupra celei de-a doua cereri de plată depuse de România a apărut abia la finele lunii iunie 2023. Motivul întârzierii: procesul de validare a unor jaloane cotate ca nefiind realizate satisfăcător a fost întârziat de timpul de răspuns la clarificările cerute de experții CE și de solicitările unor dovezi suplimentare în cadrul consultărilor tehnice.
În final, Comisia a constat că două jaloane din domeniul energiei nu au fost îndeplinite satisfăcător, activând procedura de suspendare a plăților pentru aceste două jaloane (sumă evaluată preliminar la circa 53 mil. euro), fiind acordat un interval de 6 luni pentru a repara deficiențele.
Plata tranșei către România (mai puțin sumele aferente celor două jaloane nerealizate) – în valoare de 2,8 mld. euro (1,86 mld. euro din componenta granturi și 0,94 mld. euro din componenta împrumuturi) – s-a produs la finele lunii septembrie 2023.
Guvernul Ciolacu 2 și greaua moștenire a Guvernului Ciolacu 1
Cum regulii consecutivității nu au permis depunerea celei de-a 3-a cereri de plată decât după efectuarea plății celei de-a 2-a cereri de către Comisia Europeană, aceasta din urmă a fost depusă, din nou cu întârziere, la data de 11 decembrie 2023.
A treia cerere de plată are o valoare de 3,1 miliarde de euro, avizul preliminar de la Comisie venind abia în octombrie 2024, Comisia dispunând, din nou, suspendarea parțială a plății din cauza neîndeplinirii a 6 jaloane. De această dată, suma reținută este de 1,1 miliarde euro.
Jaloanele neîndeplinite:
- guvernanței întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 și C14.R9/M440)[1]
- investiții din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 și C4.I4/M86)
- reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206)
Până în prezent, România a primit un total de 9,4 miliarde de euro, din cele 28,53 miliarde de euro alocate planului de redresare şi rezilienţă al României.
Cerearea trei de plată întârziere de un an
Pe parcursul anului 2023 și la începutul acestui an, România a renegociat PNRR, Comisia Europeană aprobând în T4 2023 (decembrie) modificările cerute de România și acceptând în T1 2024 (februarie) noile Aranjamente Opreaționale ( programul de implementare al PNRR).
Între modificările operate la PNRR în 2023 se numără și calendarul depunerii cererilor de plată. Din cauza refuzului de a respecta jaloane esențiale asumate prin PNRR-ul aprobat în 2021 – e vorba de reforma pensiilor, salarizarea bugetarilor, reforma administrativă etc, despre care guvernul PSD-PNL a afirmat că au fost ”negociate prost de USR” , cererile de plată au fost trimise cu întârziere la Bruxelles, în 2023 acumulându-se o întârziere de aproape un an cu cererea trei de plată.
Cum previzibil urma un efect de cascadă cu restul cererilor, Guvernul Ciolacu a renegociat acest calendar, inclusiv prin reducerea numărului acestor cereri, de la 10 la 8.
Potrivit acestui calendar, având termen T3 2024, cererea 4 de plată din PNRR trebuia să fie deja la Bruxelles. Aceasta nu a fost trimisă – și nici nu va fi trimisă decât, cel mai devreme, anul viitor, ca efect al neîndeplinirii altor jaloane.
Tot calendarul renegociat arată că cererea cinci de plată ar trebui trimisă în primele trei luni din anul viitor, ceea ce este imposibil de realizat.
(Citește și: ”Oficial: PNRR-ul României e în mare întârziere, s-a pus problema blocării banilor din cauza deficitului. Ce și de ce ratăm”)
***