Europarlamentarii Comisiei pentru Afaceri Juridice analizează joi noi documente furnizate de cei propuși pentru a ocupa funcții de comisar în noua echipă a Ursulei von der Leyen, după ce declarațiile a 23 de candidați au fost considerate ca având lacune.
Între cei 23 se numără și candidatul român, Roxana Mânzatu.
La prima verificare, făcută săptămâna trecută, doar 3 candidați (olandezul Wopke Hoekstra, polonezul Piotr Serafin și ungurul Olivér Várhelyi) au oferit informații care au satisfăcut Comisia JURI.
Legăturile cu sectorul privat îi dau bătăi de cap Roxanei Mînzatu
Roxana Mînzatu, nominalizată pentru funcția de vicepreședinte executiv și Comisar pentru oameni, competențe și pregătire, a înființat în aprilie 2021 o firmă de consultanță pentru a ajuta afacerile să acceseze fondurile UE. Inițiativa a avut-o în pauza dintre funcțiile guvernamentale deținute, de ministru al fondurilor europene în 2019 și secretar de stat pentru coordonarea programelor finanțate de UE, între decembrie 2021 și iulie 2024.
Ea a transferat proprietatea totală a companiei în februarie 2022, chiar înainte de a-și prelua funcția de secretar de stat, potrivit documentelor obținute de Politico. În ciuda faptului că a anunțat suspendarea activității firmei începând cu ianuarie 2022, compania a avut un venit și în 2023 — pe care Roxana Mînzatu nu l-a declarat.
Procesul de verificare derulat de JURI
Comisia JURI are putere reală, deoarece poate respinge un candidat dacă se constată un conflict major de interese. Dar membrii săi au avut doar trei zile înainte deprima lor întâlnire pentru a examina sute de pagini de declarații furnizate de comisari înșiși. O a doua întâlnire pentru continuarea discuțiilor este așteptată săptămâna viitoare.
Pe hârtie, declarațiile trebuie să includă, de exemplu, informații din ultimul deceniu referitoare la angajatori anteriori, detalii despre acțiuni deținute în companii, alte active, implicarea în grupuri de reflecție, partide sau ONG-uri.
Declarațiile se aplică și partenerilor și copiilor (dar nu și altor membri ai familiei). Regulile sunt destul de flexibile, deoarece comisarii pot alege să nu completeze anumite răspunsuri dacă consideră că nu există un conflict de interese.
Membri Comisiei JURI pot căuta informații disponibile public, pot cere candidaților mai multe detalii sau chiar îi pot chema pentru clarificări.
Procesul de stabilire a unui conflict de interese este însă afectat de politica parlamentară: Grupuri politice negociază de obicei cum să decurgă audierile astfel încât să existe un proces fără prea multe bătăi de cap pentru candidați, mai scrie Politico.
Negocierile nu se desfășoară în public, iar lucrările comisiei sunt păstrate secrete pe parcursul întregului proces.
***
Urmărește-ne pe Google News
