„Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei” / 66,4% din români cred că statul comunist avea mai mult grijă de cetățenii săi

În opinia a 66.4% din români, statul comunist avea mai multă grijă de cetățean, comparativ cu situația din prezent, conform studiului „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research pentru Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). 

Rezultatele îngrijorătoare ale studiului, explică directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, nu sunt efectul informațiilor transmise în familie, de la părinți și bunici, ci al războiului hibrid purtat de Rusia cu ajutorul platformelor sociale, în special TikTok.

De asemenea, 16.2% sunt de părere că statul avea mai puțină grijă de cetățean, iar 12.9% că statul se comporta la fel față de cetățean. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.5%.

• Persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus cred cel mai mult că statul avea mai multă grijă de cetățean înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent.

• Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporție mai mare decât restul populației că statul avea mai puțină grijă de cetățean în perioada comunistă.

Alte rezutate ale celei mai extinse analize privind raportarea românilor la comunism

Direcția actuală a țării

27.4% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună. 63.5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar 9.1% nu știu sau nu răspund.

• Sunt optimiști cu privire la direcția țării mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat, angajații la stat.

• Sunt pesimiști cu privire la direcția țării în special: persoanele cu educație primară, locuitorii din rural,  cei cu un venit mai redus și utilizatorii TikTok.

Interesul față de perioada comunistă

14.3% dintre respondenți spun că îi interesează perioada comunistă din istoria României foarte mult, 22.5% destul de mult, 21.1% destul de puțin, iar 39.5% foarte puțin / deloc. 2.6% nu știu sau nu răspund.

• Sunt interesați destul de mult și foarte mult de perioada comunistă din istoria României mai ales: bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.

• Sunt destul de puțin sau foarte puțin / deloc interesați de această perioadă în special: femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic,  cei cu un venit mai redus și angajații la stat.

Informarea despre perioada comunistă

Întrebați dacă sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României, 37.6% dintre cei chestionați răspund cu siguranță da, 30.6% probabil că da, 14.0% probabil ca nu,  iar 15.7% cu siguranță nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%.

Sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României în special: persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat. Cred că nu au că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre acest subiect mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară, locuitorii din rural,  cei cu un venit mai redus și utilizatorii TikTok.

Surse informare despre perioada comunistă

Întrebați care a fost principala sursă de informații despre perioada comunistă, 34.8% dintre respondenți răspund că au trăit in acea perioadă. 14.2% spun că au informații de la părinți, bunici sau alte rude, 7% de la școală, 5.4% din cărți sau filme documentare, 3.1% de pe internet,  2.8% din mass media (tv, ziare), 0.4% de pe rețele sociale. 0.2% menționează altă sursă de informații, 0.3% declară că nu s-au informat, iar 0.2% nu știu sau nu răspund.

• Consideră faptul că au trăit în acea perioadă drept principala sursă de informații despre perioada comunistă în special: persoanele peste 45 de ani, cele cu educație medie sau superioară și angajații la stat.

• Persoanele sub 45 de ani declară că au informații de la părinți, bunici sau alte rude într-o proporție mai mare decât restul populației. Spun că au informații de la școală mai ales tinerii sub 30 de ani.

• Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București sunt categoriile care indică cel mai des cărțile sau filmele documentare drept sursă de informații.

Evaluarea regimului comunist. Lucru bun vs lucru rău

55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele). 34.5% sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune). 9.6% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.

• Sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România în special: persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural și persoanele cu un venit mai redus.

• Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred cel mai mult că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România.

Evaluarea regimului comunist – nivel de trai

48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 3.7% nu știu sau nu răspund.

• Sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, persoanele cu un venit mai redus.

• Cred că se trăia mai rău mai ales: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat și angajații (indiferent de sector).

Evaluarea regimului comunist – gradul de corupție

8% dintre respondenți consideră că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 65.1% cred că era mai puțină corupție, iar 20.2% că era la fel de multă corupție. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.7%.

• Tinerii sub 30 de ani,  locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat sunt categoriile care cred cel mai mult că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 

• Cred într-o proporție mai ridicată decât restul populației că era mai puțină corupție înainte de 1989 decât în prezent în special: persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, persoanele cu un venit mai redus. 

• Sunt de părere că era la fel de multă corupție mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.

Evaluarea regimului comunist – libertate

9% dintre cei intervievați sunt de părere că era mai multă libertate înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 80.9% cred că era mai puțină libertate, iar 6.8% că era la fel de multă libertate. 3.3% nu știu sau nu răspund.

• Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporție mai ridicată decât restul populației că era mai puțină libertate înainte de 1989 decât în prezent. 

• Sunt de părere că era că era mai multă libertate înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, persoanele cu un venit mai redus.

Evaluarea regimului comunist – acces servicii de sănătate

48.6% dintre cei chestionați sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 22.7% cred că accesul la servicii de sănătate era mai greu, iar 21% că accesul la servicii de sănătate era la fel. 7.8% nu știu sau nu răspund.

• Sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai ușor înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 45 de ani, cele cu educație primară sau medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus.

• Cred că accesul la servicii de sănătate era mai greu în perioada comunistă mai ales: persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat, utilizatorii Instagram.

• Persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic cred într-o proporție mai ridicată decât restul populației că accesul la servicii de sănătate era la fel.

Evaluarea regimului comunist – acces educație de calitate

49.9% dintre respondenți sunt de părere că accesul la educație de calitate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 32.8% cred că accesul la educație de calitate era mai greu, iar 13.2% că accesul la educație de calitate era la fel. 4% nu știu sau nu răspund.

• Sunt de părere că accesul la educație de calitate era mai ușor înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 45 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus.

• Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și urbanul mare, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporție mai mare decât restul populației că accesul la educație de calitate era mai greu în perioada comunistă decât în prezent.

Evaluarea regimului comunist – eficiență instituții stat

58.7% dintre respondenți consideră că instituțiile statului erau mai eficiente înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 17.5% cred că instituțiile statului erau mai puțin eficiente, iar 15.1% că instituțiile statului erau la fel de eficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.6%.

• Cred că instituțiile statului erau mai eficiente înainte de 1989 în special: persoanele peste 60 de ani, cele cu educație medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus, angajații la stat.

• Persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și urbanul mare, persoanele cu un venit mai ridicat cred sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât media că instituțiile statului erau mai puțin eficiente în perioada comunistă decât în prezent.

Evaluarea regimului comunist – producție

68.5% dintre participanții la sondaj sunt de părere că se produceau mai multe decât în prezent înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 21.9% cred că se produceau mai puține decât în prezent, iar 6.5% că se producea la fel ca în prezent. 3.3% nu știu sau nu răspund.

• Sunt de părere că se produceau mai multe decât în prezent în special: bărbații, persoanele peste 60 de ani, persoanele cu un venit mai redus.

• Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și persoanele cu un venit ridicat sunt categoriile care cred într-o proporție mai mare decât restul populației că înainte de 1989 se produceau mai puține decât în prezent.

Evaluarea regimului comunist – reputația externă a țării

73.2% dintre participanții la sondaj sunt de părere că înainte de 1989  România era o țară mai respectată în plan extern, în timp ce 18.1% consideră că era o țară mai puțin respectată în plan extern. 8.7% nu știu sau nu răspund.

• Sunt de părere că înainte de 1989  România era o țară mai respectată în plan extern mai ales: persoanele cu educație primară, locuitorii din rural și cei cu un venit mai redus.

• Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.

Datele au fost culese în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

„Idealizarea trecutului totalitar nu este doar o chestiune de opinie, este o problemă de securitate națională” – președintele ICCMER

Idealizarea trecutului totalitar nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală, este o problemă de securitate națională, a declarat președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER), marți, la Palatul Victoria, la evenimentul de lansare a studiului sociologic realizat de INSCOP Research, dedicat măsurării nivelului de nostalgie după comunism existent în prezent în societatea românească.

„Ne aflăm într-un moment de cumpănă, dar și de oportunitate. (…) Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care idealizarea trecutului totalitar nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală, este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională. Ca președinte executiv al ICCMER nu cred că suntem într-un scenariu catastrofic, dar nu ezit să afirm că ne aflăm la un singur pas de un asemenea scenariu, iar acel pas se poate face, paradoxal, nu printr-o decizie majoră, ci printr-o continuare a pasivității”, a declarat Daniel Șandru, președintele executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER).

El a punctat că societatea și actorii statali se confruntă cu „un război hibrid”, iar „nostalgia față de totalitarism, fie el fascist sau comunist, este una dintre armele simbolice ale acestuia”.

Șeful ICCMER dorește lege pentru interzicerea simbolurilor regimului comunist

„Trebuie să admitem, prin recurs chiar la istoria recentă, că și cuvintele pot deveni gloanțe. De aceea, solicit în mod public adoptarea urgentă de către Parlamentul României a unei legi care să interzică simbolurile regimului totalitar, comunist și cultul persoanelor care l-au susținut. Fără a obstrucționa cercetarea istorică (…), ci tocmai pentru a proteja cercetarea de instrumentalizări politice”, a mai declarat Șandru.

Sondajul relevă faptul că „nostalgia după regimul comunist nu este o reminiscență afectivă, ci un simptom al unei memorii colective pe care statul român post comunism, ca și societatea, a neglijat-o sistematic”, a mai spus șeful ICCMER.

„După 1989, politicile memoriei au fost tratate, din păcate, ca o anexă decorativă a agendei guvernamentale. Istoria recentă a fost lăsată prea adesea pe umerii istoricilor și a câtorva instituții dedicate, în timp ce alte domenii, pe bună dreptate importante, au ocupat lista scurtă priorităților. Consecința o vedem acum, un teren fertil pentru extremism, revizionism și manipulări afective, toate înrădăcinate într-un analfabetism istoric, cultivat, uneori, chiar în mod eliberat”, a declarat Șandru.

„Ecourile sunt cât se poate de clare, în perioada noiembrie 2024 – mai 2025, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale am asistat la un adevărat asalt simbolic, un discurs public contaminat de nostalgii pro-totalitare, de minimalizări ale crimelor legionarismului și comunismului și de falsuri istorice menite să seducă segmente vulnerabile ale electoratului, campanii ce au construit o realitate paralelă. O realitate bazată pe percepții eronate, pe care acest sondaj le face vizibile fără echivoc. În același timp, o realitate pe care ICCMER a sancționat-o atunci când ea s-a regăsit manifest în derapajele pro totalitare ale unor politicieni extremiști prin poziții publice ferme și prin sesizări penale”, a afirmat Șandru.

(Citește și: Un studiu care trebuie neapărat aprofundat: Aproape jumătate din profesorii români ar fi de acord cu un regim dictatorial și cu pedeapsa cu moartea)

****