Cele mai importante bănci centrale din lume se reunesc săptămâna aceasta pentru a evalua riscul inflaționist reînnoit generat de războiul din Iran și pentru a decide asupra direcției ratelor dobânzilor. Printre acestea se numără Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei, care gestionează costurile de împrumut pentru economii majore și monitorizează impactul creșterii prețurilor la energie asupra inflației și creșterii economice. În timp ce schimbările majore nu sunt anticipate imediat, tonul bancherilor centrali este mai precaut, recunoscând riscul unui nou șoc inflaționist, potrivit unei analize Bloomberg.
Durata conflictului din Orientul Mijlociu rămâne greu de estimat, iar piețele financiare oscilează din cauza incertitudinii și a riscului stagflaționist. Investitorii urmăresc cu atenție evoluția prețului petrolului, dar și deciziile politice ale lui Donald Trump, fost președinte al SUA, care ar putea influența ritmul intervențiilor băncilor centrale. Noul Lider Suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a avertizat că va menține Strâmtoarea Hormuz închisă, ceea ce ar putea afecta fluxurile energetice globale și creșterea economică.
În SUA, Rezerva Federală analizează posibilitatea reducerii costurilor de împrumut pe termen mediu, dar nu imediat, din cauza fisurilor apărute pe piața muncii și a riscurilor geopolitice. În Europa, însă, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei sunt mai preocupate de inflație decât de creștere economică. În Marea Britanie, unde inflația a depășit 11% în 2022, Banca Angliei trebuie să echilibreze nevoia de a menține așteptările inflaționiste ancorate cu riscul ca majorarea dobânzilor să slăbească cererea. În zona euro, creșterea economică este mai robustă, iar oficialii BCE sunt pregătiți să mențină ratele dobânzilor stabile, dar ar putea interveni rapid dacă presiunile energetice persistă.
În Japonia, prețurile au depășit ținta băncii centrale de 2% timp de patru ani consecutivi. Având în vedere că peste 80% din petrolul importat din Orientul Mijlociu tranzitează Strâmtoarea Hormuz, orice blocaj prelungit ar putea fi costisitor pentru inflație și expansiunea economică. Economiștii estimează că un blocaj de o lună ar ridica prețul petrolului Brent la 105$ pe baril, iar trei luni l-ar putea duce aproape de 164$.
În Australia, se așteaptă ca războiul din Iran să accelereze majorarea anticipată a ratelor dobânzilor, în timp ce în Brazilia banca centrală ar putea reduce dobânzile din cauza creșterii economice slabe și a costurilor ridicate de împrumut. În Indonezia, subvențiile la combustibil vor tempera inflația, dar ar putea afecta deficitul bugetar și stabilitatea monedei.
Războiul din Iran arată cum economiile aflate în diferite etape ale ciclurilor lor necesită răspunsuri diferite, cu implicații semnificative asupra cursurilor valutare și fluxurilor de capital. Monedele de refugiu, precum dolarul și francul elvețian, au crescut deja, iar Banca Națională a Elveției ar putea interveni mai dur pentru a proteja francul. În Japonia, intervenția este dificilă, deoarece recunoașterea riscurilor economice poate slăbi și mai mult yenul, deja aproape de 160/$.
Fondul Monetar Internațional avertizează că, dacă conflictul se prelungește, va afecta creșterea economică, inflația și sentimentul pieței, impunând noi provocări pentru factorii de decizie. Kristalina Georgieva recomandă ca autoritățile să rămână flexibile și pregătite pentru scenarii neprevăzute, subliniind importanța adaptabilității într-un mediu global incert.
(Citește și: ”Datoriile guvernamentale record și creșterea costurilor de împrumut pun presiune pe politice băncilor centrale: „Am intrat într-o nouă eră a dominării fiscale””)
***
Urmărește-ne pe Google News
