„Ungureanu, we have a problem”. Şi despre Orban. Şi despre omul politic prizonier între două animale politice

A trecut prin situaţii umilitoare.

Nu, nu este vorba de declaraţia de duminică de la ProTv a lui Traian Băsescu. E vorba de declaraţia Elenei Udrea, făcută 2 zile mai târziu. Doamna ministru (că tot ea e la Dezvoltare), a apăsat pe toate butoanele pe care le are prin presa clasică şi printre sistemele de postaci de internet şi ne-a prezentat şi „faţa feminină” a guvernării. De fapt, a aceleaşi guvernări.

Ca un veritabil bărbat, el o mângâiase pe creştet şi spusese despre ea că a adus cei mai mulţi bani europeni. Ca o veritabilă femeie, ea a crezut, a preluat idei şi sintagme şi s-a pliat pe discursul lui. Şi dăi!

Cum să îndrăznească Ungureanu să aducă vorba despre bazinele de înot, sălile de sport şi alte mărunţişuri cu care ministreasa (fostă şi actuală) de la „Dezvoltare” hrănea clientela din teritoriu a partidului?

Poşeta trântită de dna. Udrea peste ochelarii premierului închide „dubla” politicului asupra strategiei de bună credinţă: căci primul a lovit bărbatul. Preşedintele „premier” care l-a lăsat pe Ungureanu să vorbească de măsurile de dreapta de creştere a veniturilor (scăderea CAS de care vorbea Ungureanu), după care a trăsnit el cu „ba nu, creştem salariile la bugetari!”. În treacăt fie spus: „dreapta” e ceea ce înţelege doamna, care vrea să-l ia pe Gigi Becali în Mişcarea Populară, nu Ungureanu, care nu pricepe cum stă treaba cu ideologia pe Cogârlii.

Premierul în funcţie trebuie să ştie că nu e de capul lui, decizia politică bate decizia raţională, la Bucureşti e invers decât în lume, gradul bate funcţia – politnicul de profesie decide, de facto, în locul tehnicianului care vine pe poziţie cu CV, back-ground şi plan în buzunar. Democraţie e acolo, sus, între animalele politice: în guvern e viol ideologic curat…

Dar nu (doar) de Ungureanu, vorbim – el oricum şi-a asumat o situaţie politică pe care avea în fişa postului de şef al SIE să o cunoască. Să ne uităm la unul din tehnicienii de sacrificiu. Care repară, pe tăcute, tot ce au stricat Udrea, Boc şi cohorta de yes-mani zeloşi (e greu să vezi în ei vetitabili miniştri) care s-au concentrat în toţi aceşti ani să scoată bani buni din piatra seacă a crizei şi care au ignorat vreme de 3 ani încheiaţi banii de la UE, numai pentru că ăia chiar erau controlaţi şi pentru că de acolo nu puteau ieşi comisioane. Să ascultăm ce zice decizia politică:

„Dacă domnul Orban nu reuşeste să convingă Comisia Europeană că aceşti bani pot veni, după mine, ar trebui să-şi dea demisia. Dacă nu reuşeşte să convinga Comisia Europeană să dea aceşti bani pentru reabilitare termica… De aia avem ministru pentru Afaceri Europene, ca să se lupte ca această propunere argumentată a României să fie acceptată„. E declaraţia politicianului Elena Udrea despre profesionistul Leonard Orban.

Trei lucruri, pe scurt despre această declaraţie:

Leonard Orban este omul care şi-a activat toate relaţiile personale de la Bruxelles (de aia a şi fost pus în funcţie de Băsescu, pentru civilitatea relaţiilor şi pentru impresia bună pe care a făcut-o la Bruxelles cât a fost comisar – adică ministru – european) pentru a minimiza prejudiciile pe care dna. Udrea & comp le-au adus României prin slaba absorbţie a fondurilor.

Apoi: dna. Elena Udrea are o dublă calitate: este ministrul Dezvoltării în mandatul căruia UE a întrerupt pentru 6 luni plăţile pentru România pe proiectele venite prin Ministerul Dezvoltării. A fost o premieră pentru România, dar „Lady’s first”, nu-i aşa?

Cea de-a doua calitate: Traian Băsescu a gândit guvernele Boc astfel încât la dna. Udrea în parohie să fie mai multe ministere – aşa cum, pe vremuri, Năstase pusese 3 ministere sub Miron Mitrea. Asta înseamnă, ca şi în guvernul Năstase (nu merg mai încolo) cabinetul 2.

În fine: el (El!) nu-şi permite ca alegerile să fie câştigate de USL, PDL trebuie să aibă suficiente voturi pentru a face guvern cu PSD sau PNL – altfel, opoziţia de azi l-ar putea trimite în faţa poporului pentru suspendare. Iar în PDL, el abia dacă mai e sigur pe ea (Ea!) ..

Astea sunt problemele reale printre care navighează guvernul unei ţări cu probleme – Nu politicile publice, nu politica industrială într-o Europă care-şi regândeşte strategiile, nu gura de oxigen pentru mediul de afaceri terorizat de criză şi de fiscalitate, nu demografia, nu fuga din ţară a specialiţştilor calificaţi:

Căci, întorcându-ne la cabinetul dlui Răzvan Ungureanu, să observăm un lucru: aplombul cu care tânărul politician încearcă să ne propună „o altfel de guvernare” a fost subminat, în numai câteva săptămâni, de două animale politice: Traian Băsescu şi Elena Udrea. Cele două foruri tutelare ale politicii de la Bucureşti, care nu fac casă bună nici cu expertiza şi nici cu viziunea, măcar că umblă toată ziua cu ele în gură.

Asta într-un an în care în Europa se resetează nişte oportunităţi, se rescriu nişte principii, se regrupează nişte interese, se amestecă dohotul cu care va fi zugrăvită, în 2-3 ani, de la capăt, lumea globală. Dar cum să aduni şi să mobilizezi, şi apoi să păstrezi în jurul tău, în numele unor atare mize, o echipă de specialişti  – reci, competenţi şi vizionari şi plini de orgoliu profesional –  cu o asemenea mentalitate politică?

„Ungureanu, we have a problem!”. Şi nu-i numai a Dvs!

PS1: Neapărat: uitaţi-vă la articolul de alături al lui Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, viziune contrapusă celei a lui Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, în campania noastră „Cum ieşim din lumea a doua”.

Megaexperţi (nu găsesc alt cuvânt, eu sunt doar un tenace observator, nu neapărat meşter de vorbe) în genul celor care n-ar trebui să lipsească din anturajul lui Ungureanu, dacă nu vrea să sfârşească în troaca din Casa Poporului.

PS2: Citesc stupefăcut un titlu pe Hotnews: „Confruntarea dintre M.R. Ungureanu şi Mihai Gâdea a făcut 700.000 de spectatori”. S-a strâmbat lumea detot: „Confruntare” între Ungureanu şi Gâdea?!