
13% dintre români, domiciliați în țară dar cu rezidența în străinătate. Factorul uman în PIB-ul potențial
Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% din anul 2002 până la 13% în
Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% din anul 2002 până la 13% în
Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% în anul 2002 până la aproximativ 13%
Aproape 2,8 milioane de cetățeni europeni au aplicat până acum pentru rezidență în Marea Britanie, iar dintre aceștia 435.000 sunt români. Este al doilea cel
Edward Snowden, fost consultant al serviciilor de informaţii americane, a primit dreptul de a rămâne în Rusia pentru alţi câţiva ani, a anunţat Maria Zakharova,
Controversele de la referendumul din 29 iulie sunt doar partea vizibilă a icebergului în ce privește evaluarea corectă a populației României. Toate guvernele din următorii 10 ani vor fi nevoite să lucreze cu date asupra cărora planează dubii, și să se raporteze la indicatori esențiali calculați în funcție de aceste date.
O analiză face Vasile Ghețău, directorul Centrului de Studii Demografice al Academiei Române și
Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% din anul 2002 până la 13% în
Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% în anul 2002 până la aproximativ 13%
Aproape 2,8 milioane de cetățeni europeni au aplicat până acum pentru rezidență în Marea Britanie, iar dintre aceștia 435.000 sunt români. Este al doilea cel
Edward Snowden, fost consultant al serviciilor de informaţii americane, a primit dreptul de a rămâne în Rusia pentru alţi câţiva ani, a anunţat Maria Zakharova,
Controversele de la referendumul din 29 iulie sunt doar partea vizibilă a icebergului în ce privește evaluarea corectă a populației României. Toate guvernele din următorii 10 ani vor fi nevoite să lucreze cu date asupra cărora planează dubii, și să se raporteze la indicatori esențiali calculați în funcție de aceste date.
O analiză face Vasile Ghețău, directorul Centrului de Studii Demografice al Academiei Române și