resurse

Chiar: adică cum să ne vindem ţara?

Există o miză uriaşă care se joacă în săptămânile şi lunile acestea, dedesubtul zarvei politice pe care o produc schimbările de guvern, schimbul de înjurături

Premierul îşi prezintă politica faţă de resurse şi energie: Majorarea redevenţelor / Cupru Min poate fi transferată la CJ Alba / Roşia Montană – blocată în lipsa garanţiilor de mediu

Premierul Victor Ponta a declarat, într-o emisiunea „După 20 de ani” difuzată duminică de PRO TV, că Guvernul său va majora redevenţele pe resurse în perioada următoare şi ia în calcul tranfserul acţiunilor deţinute la Cupru Min către Consiliul Judeţean Alba, în vederea absorbţiei de fonduri europene pentru lucrările de mediu.

Liderul PSD s-a declarat împotriva

Săptămâna resurselor: Cupru, petrol, redevenţe, mine, poate gaze de şist

Săptămâna trecută a fost, pentru guvern, una a gestionării şi vânzării resurselor. În doar câteva zile, executivul a tranşat două mari contracte (nu lipsite de controverse – judiciare sau ţinând de contestaţii venind dinspre societatea civilă), a relansat un act normativ – cel al redevenţelor (lăsat în coadă de peşte de fostul guvern al Dlui. Emil Boc) şi şi-a anunţat intenţiile de ea redeschide unele mine. Despre ce e vorba:

Mihail Dumitru: Atuurile României în Politica Agricolă Comună a UE. Cum le folosim

Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei. Realitatea sta pe cifre necrutatoare: * avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana. * cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB. * ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. * un milion de hectare de arabil zac nelucrate. * iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.

Motorul României duduie afară. Ce șanse avem să-l mai reconectăm la economia națională? Trei sociologi – trei scenarii posibile

Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României.
Dar acești oameni au o importanţă aparte, după calităţile atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. România contează pe întorcerea lor, sau va apela la forţă de muncă străină?

Regionalizarea economică. Avantaje şi pericole. Stolojan: Problema de fond va fi polarizarea resurselor. Coşea: Atenţie la fenomenul de centrifugare.

L-am întrebat pe secretarul de stat Karoly Borbely, din Ministerul Economiei, dacă ar putea pune la dispoziţia presei vreun studiu privind ifluenţele economice ale reorganizării administrativ-teritoriale. „Din câte ştiu eu, nu sunt astfel de studii la minister, nu am văzut aşa ceva. Ştiu ca sunt necesare, dar eu nu am văzut. Încercaţi la INS” – a fost răspunsul oficialului din Ministerul Economiei.

Chiar: adică cum să ne vindem ţara?

Există o miză uriaşă care se joacă în săptămânile şi lunile acestea, dedesubtul zarvei politice pe care o produc schimbările de guvern, schimbul de înjurături

Premierul îşi prezintă politica faţă de resurse şi energie: Majorarea redevenţelor / Cupru Min poate fi transferată la CJ Alba / Roşia Montană – blocată în lipsa garanţiilor de mediu

Premierul Victor Ponta a declarat, într-o emisiunea „După 20 de ani” difuzată duminică de PRO TV, că Guvernul său va majora redevenţele pe resurse în perioada următoare şi ia în calcul tranfserul acţiunilor deţinute la Cupru Min către Consiliul Judeţean Alba, în vederea absorbţiei de fonduri europene pentru lucrările de mediu.

Liderul PSD s-a declarat împotriva

Săptămâna resurselor: Cupru, petrol, redevenţe, mine, poate gaze de şist

Săptămâna trecută a fost, pentru guvern, una a gestionării şi vânzării resurselor. În doar câteva zile, executivul a tranşat două mari contracte (nu lipsite de controverse – judiciare sau ţinând de contestaţii venind dinspre societatea civilă), a relansat un act normativ – cel al redevenţelor (lăsat în coadă de peşte de fostul guvern al Dlui. Emil Boc) şi şi-a anunţat intenţiile de ea redeschide unele mine. Despre ce e vorba:

Mihail Dumitru: Atuurile României în Politica Agricolă Comună a UE. Cum le folosim

Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei. Realitatea sta pe cifre necrutatoare: * avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana. * cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB. * ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. * un milion de hectare de arabil zac nelucrate. * iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.

Motorul României duduie afară. Ce șanse avem să-l mai reconectăm la economia națională? Trei sociologi – trei scenarii posibile

Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României.
Dar acești oameni au o importanţă aparte, după calităţile atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. România contează pe întorcerea lor, sau va apela la forţă de muncă străină?

Regionalizarea economică. Avantaje şi pericole. Stolojan: Problema de fond va fi polarizarea resurselor. Coşea: Atenţie la fenomenul de centrifugare.

L-am întrebat pe secretarul de stat Karoly Borbely, din Ministerul Economiei, dacă ar putea pune la dispoziţia presei vreun studiu privind ifluenţele economice ale reorganizării administrativ-teritoriale. „Din câte ştiu eu, nu sunt astfel de studii la minister, nu am văzut aşa ceva. Ştiu ca sunt necesare, dar eu nu am văzut. Încercaţi la INS” – a fost răspunsul oficialului din Ministerul Economiei.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: