MARŢIAN, POP DIONISIE
(1829-1865), eco- nomist român remarcat prin studiile sale statistice de pionierat. Ideile sale novatoare îl fac să participe în mod activ la Revoluţia de la 1848.
(1829-1865), eco- nomist român remarcat prin studiile sale statistice de pionierat. Ideile sale novatoare îl fac să participe în mod activ la Revoluţia de la 1848.
ansamblu de concepţii şi doctrine filozofice, sociale, economice, politice aparţinând lui K. Marx şi F. Engels, precum şi continuatorilor lor. M. cuprinde materialismul, socialismul şi teoria generală a mişcărilor muncitoreşti organizate. Pentru
(1) element de compoziţie a capitalului circulant, rezultat al proceselor economice anterioare, constând din bunuri intermediare care servesc prin consumare la obţinerea altor bunuri, destinate
expresie metaforică potrivit căreia forţe nevăzute ale economiei fac posibilă, în mod spontan, armonizarea cererii cu oferta, în condiţiile în care fiecare agent economic îşi urmăreşte
(n. 1907), economist englez de orientare radicală. A studiat la Universitatea Oxford, fiind declarat licenţiat cu diplomă de onoare clasa întâi în 1930. Apoi a urmat
(v. SISTEM ECONOMIC) MECANISME DE TRANSMISIE, expresie utilizată pentru desemnarea efectelor succesive asupra economiei rezultate din modificarea unei variabile exogene. În particular, m. de t. reflectă procesele (secvenţele) prin intermediul cărora
(1829-1865), eco- nomist român remarcat prin studiile sale statistice de pionierat. Ideile sale novatoare îl fac să participe în mod activ la Revoluţia de la 1848.
ansamblu de concepţii şi doctrine filozofice, sociale, economice, politice aparţinând lui K. Marx şi F. Engels, precum şi continuatorilor lor. M. cuprinde materialismul, socialismul şi teoria generală a mişcărilor muncitoreşti organizate. Pentru
(1) element de compoziţie a capitalului circulant, rezultat al proceselor economice anterioare, constând din bunuri intermediare care servesc prin consumare la obţinerea altor bunuri, destinate
expresie metaforică potrivit căreia forţe nevăzute ale economiei fac posibilă, în mod spontan, armonizarea cererii cu oferta, în condiţiile în care fiecare agent economic îşi urmăreşte
(n. 1907), economist englez de orientare radicală. A studiat la Universitatea Oxford, fiind declarat licenţiat cu diplomă de onoare clasa întâi în 1930. Apoi a urmat
(v. SISTEM ECONOMIC) MECANISME DE TRANSMISIE, expresie utilizată pentru desemnarea efectelor succesive asupra economiei rezultate din modificarea unei variabile exogene. În particular, m. de t. reflectă procesele (secvenţele) prin intermediul cărora