Timpul se scurge rapid. Datoriile Greciei şi nu numai ale ei, se acumulează implacabil. Indicatorii financiari ai băncilor europene se deteriorează sub efectul expunerilor pe
Nu-i nicio glumă: cu restructurarea acestui comunism rezidual trebuia să înceapă orice guvernare de dreapta.
Un autentic stat asistenţial intervine cu bani şi politici publice în câteva puncte cheie ale societăţii – nu hrăneşte, nu îmbracă, nu plăteşte facturi.
Nota redacţiei: Unde se află România ca model economic? Deocamdată, criza de identitate a rudimentarului capitalism românesc stă între două mari modele. Cel european şi
Nu statul trebuie să aibă bani, ci oamenii. Decît să avem bugete uriașe de asistență la stat cheltuite pe ceea ce statul crede că au oamenii nevoie, mai bine să avem bugete consistente înconturile familiilor de români și să-i lăsăm să-și procure serviciile/beneficiile de care fiecare are nevoie.
Romania nu a avut un stat social, in acceptiunea europeana a termenului, ci un stat clientelar si egalitar. Aceasta a permis si convertirea elitelor politice si directocratice ale comunismului in elitele politice si economice postcommuniste.
Timpul se scurge rapid. Datoriile Greciei şi nu numai ale ei, se acumulează implacabil. Indicatorii financiari ai băncilor europene se deteriorează sub efectul expunerilor pe
Nu-i nicio glumă: cu restructurarea acestui comunism rezidual trebuia să înceapă orice guvernare de dreapta.
Un autentic stat asistenţial intervine cu bani şi politici publice în câteva puncte cheie ale societăţii – nu hrăneşte, nu îmbracă, nu plăteşte facturi.
Nota redacţiei: Unde se află România ca model economic? Deocamdată, criza de identitate a rudimentarului capitalism românesc stă între două mari modele. Cel european şi
Nu statul trebuie să aibă bani, ci oamenii. Decît să avem bugete uriașe de asistență la stat cheltuite pe ceea ce statul crede că au oamenii nevoie, mai bine să avem bugete consistente înconturile familiilor de români și să-i lăsăm să-și procure serviciile/beneficiile de care fiecare are nevoie.
Romania nu a avut un stat social, in acceptiunea europeana a termenului, ci un stat clientelar si egalitar. Aceasta a permis si convertirea elitelor politice si directocratice ale comunismului in elitele politice si economice postcommuniste.
