Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că va urmări „cu atenţie” conduita SRI şi că se aşteaptă ca aceasta să fie ”echilibrată” şi ”neutră” faţă de jocurile politice.
Preşedintele Klaus Iohannis a participat marți la bilanţul SRI, prilej cu care a avertizat că anul 2015 este „un moment definitoriu pentru evoluţia serviciului”, în contextul unei noi conduceri.
„Am deplină încredere că domnul director Eduard Hellvig, o persoană care cunoaşte bine atât sensibilităţile societăţii deschise cât şi rigorile cerute de calitatea României de stat mebru al UE, va contribui decisiv la acest proces”, a spus Iohannis, în cadrul unei declaraţii comune de presă cu directorul SRI.
„În viziunea mea, principiul care trebuie să definează abordarea în domeniul securităţii este cel al cooperării. Acesta presupune o bună comunicare şi o relaţionare a serviciului cu partenerii şi beneficiarii săi, cu instituţiile care veghează asupra activităţii sale şi chiar cu societatea în ansamblu său”, a mai spus preşedintele.
Klaus Iohannis a precizat că va urmări „cu atenţie conduita serviciului”. „Mă aştept să fie una echilibrată, neutră faţă de jocurile politice şi în relaţie cu societatea”, a avertizat şeful statului.
Hellvig: Am alocat resurse importante în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi a evaziunii
SRI a alocat, în 2014, resurse importante pe „aspecte” care pot duce la afectarea structurală a statului, precum corupţia la nivel înalt, evaziunea fiscală şi modul de cheltuire a fondurilor europene, a declarat, marţi, directorul Serviciului, Eduard Hellvig.
„Având în vedere faptul că nimeni nu poate deţine astăzi cunoaşterea totală, Serviciul şi-a dozat eforturile pe un set de priorităţi legate de harta riscurilor la nivel naţional, le-a oferit beneficiarilor legali peste 8.000 de informări şi analize menite să fundamenteze procesul de luare a deciziei„, a declarat, marţi, Eduard Hellvig, după şedinţa de bilanţ pe 2014 a SRI.
„Resurse importante au fost alocate ca şi în anii precedenţi pe aspecte care puteau duce la afectarea structurală a statului şi a capacităţii lui de acţiune, legat de corupţia la nivel înalt, de funcţionarea justiţiei, de evaziune fiscală sau de vulnerabilităţi existente în gestionarea fondurilor europene”, a afirmat Hellvig, adăugând că informările SRI au ţinut de identificarea „unor ţinte mai importante, care aduc prejudicii majore bugetului de stat”.
Eduard Hellvig a explicat că SRI a înaintat către organele de aplicare a legii peste 3.300 de informări, cu 12% mai mult ca în 2013, şi a alimentat grupul de lucru inter-instituţional pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu 783 de informări.
El a mai spus că aceste informările au ajutat la luarea unor decizii privind începerea urmăririi penale, dispunerea arestării preventive, sechestru asupra bunurilor sau măsuri de recuperare a prejudiciului.
Mandate de securitate naţională, în 2014
SRI a redus la minim, anul trecut, recurgerea la măsuri din categoria celor autorizate de lege pentru limitarea temporară a exercitării unor drepturi, a declarat, marţi, directorul Eduard Hellvig, subliniind că e nevoie de legi care să reflecte echilibrul „just” dintre binomul de securitate şi viaţa privată.
Eduard Hellvig a precizat că este important de ştiut că „SRI a căutat şi a reuşit să reducă la minimul posibil recursul la măsuri din categoria celor autorizate de lege pentru limitarea temporară a exercitării unor drepturi”.
„Ponderea mandatelor de securitate naţională aferente SRI în 2014 a fost de numai 5,58% din totalul actelor de autorizare puse în aplicare, faţă de 9,52% în 2013”, a spus directorul Serviciului Român de Informaţii.
Urmărește-ne pe Google News
