Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a semnat marți contractul pentru proiectarea noului terminal al Aeroportului Internațional Henri Coandă’ București și a infrastructurii aeroportuare aferente, valoarea acestuia ridicându-se la aproximativ 18,4 milioane euro.
Contractul a fost semnat cu Asocierea Leviatan Design (lider), Ubitech Construcții (asociat), cu subcontractanții/terții/ofertanții Petrodesign, Pintilie Partners Architecture Engineering, Instal Data Proiect, Start SRL, Triptic Architecture & Engineering, Vital Proiect, EPC – Consultanță de Mediu, Raluca Șerban Environmental Consultancy și Profesional Construct Proiectare.
Contractul acoperă o perioadă de 10,5 ani, astfel: doi ani – proiectarea, 3,5 ani – asistența tehnică în perioada construcției terminalului, 5 ani – asistența tehnică în perioada de garanție a lucrărilor.
Noul terminal va fi destinat atât companiilor aeriene legacy, cât și operatorilor low cost, care vor avea o zonă specială de îmbarcare/debarcare.
Totodată, aeronavele vor dispune de mai multe căi de rulare moderne, realizate pe o nouă infrastructură aeroportuară.
În plus, terminalul va dispune de conectivitate multimodală: rutieră și feroviară, cu noi stații pentru transportul public de călători, autocare și taxi. Se va realiza inclusiv o rețea complexă de drumuri de acces în zonele de landside și airside, pentru asigurarea conexiunilor rutiere, cu drumuri și pasaje subterane, între terminalul actual și viitorul terminal.
Datele tehnice ale contractului
Construcția noului terminal al Aeroportului Henri Coandă se va realiza în 3 ani și jumătate, iar proiectarea va dura maximum doi ani.
Principalul obiectiv al contractului este proiectarea noului terminal de pasageri în următorii parametri:
- suprafață de aproximativ 176.000 metri pătrați
- acomodarea unui trafic prognozat pentru anul 2040 de aproximativ 30 de milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră).
- minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave;
- minimum 20 de punți de îmbarcare;
- sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri și plecări);
- echipamente moderne de control de securitate;
- sisteme de ultimă generație pentru informarea pasagerilor și semnalizare intuitivă;
- iluminare ambientală, acustică optimă și climatizare eficientă;
- saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene;
- zone diverse de retail și food & beverages, dimensionate pentru a realiza IATA Optimum Level of Service.
(Citește și: Cum a ajuns Aeroportul Otopeni să suporte 15 milioane de pasageri, deși e proiectat pentru 6 milioane. De ce se tot amână extinderea)
****
Urmărește-ne pe Google News
