Celulă de criză la Ministerul Muncii, în urma percheziţiilor DIICOT la azilurile improvizate din Bihor – persoane cu dizabilități exploatate

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale (MMFTSS) a activat o celulă de criză în urma acţiunilor desfăşurate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în judeţul Bihor, la mai multe imobile în care sunt găzduite persoane aflate în situaţii de vulnerabilitate.

Procurorii susțin că 413 persoane sunt în îngrijirea inculpaților, în timp ce 401 persoane au murit în perioada 2019 – 2022, susține DIICOT.

În total, 2.256 de persoane au fost îngrijite în aceste aziluri (imobile improvizate din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, județul Bihor), în perioada 2019-2026, conform DIICOT.

Prejudiciul este estimat la peste 13 milioane de lei, rezultat din activitatea demarată în 2020.

Ancheta de proporții vizează un dosar de trafic de persoane ce vizează mai multe aziluri din Bihor în care erau adăpostite sute de persoane cu dizabilități, fără autorizare și în condiții suspecte.

Liderul acestui grup infracțional ar fi recrutat și ținut în astfel de centre persoane vulnerabile care nu își puteau exprima voința, cu suspiciunea că scopul era de a obține foloase pe seama acestora, inclusiv după moartea lor, sub paravanul unei asociații umanitare.

Gruparea de criminalitate ar fi condusă de Viorel Paşca, supranumit Bunul Samaritean.

„Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a luat act de comunicatul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) privind percheziţiile desfăşurate în această dimineaţă în judeţul Bihor, la mai multe imobile în care sunt găzduite persoane aflate în situaţii de vulnerabilitate. Ca reacţie imediată, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru, a convocat o celulă de criză, din care fac parte conducerea ministerului, secretarul de stat cu atribuţii în domeniu, reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD), precum şi Corpul de control al ministrului”, se arată într-un comunicat al MMFTSS.

Ministrul interimar, Dragoș Pîslaru, a luat legătura cu autorităţile judeţene pentru a asigura relocarea în siguranţă a persoanelor aflate în situaţii de vulnerabilitate şi a dispus mobilizarea de urgenţă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor şi a Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bihor, astfel încât echipele de specialişti să fie prezente în teren şi să acorde tot sprijinul necesar.

„Precizăm că Viorel Paşca nu are acreditare şi nici servicii sociale licenţiate pentru activităţi de servicii sociale în imobilele în care găzduia aceste persoane. MMMFTS şi autorităţile locale caută soluţii rapide pentru relocare”, se arată în comunicat.

Departamentul pentru Situații de Urgență sprijină acțiunea de preluare a persoanelor cazate în aceste aziluri neautorizate

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) anunță că sprijină operațiunea desfășurată de DIICOT și Poliția Română, în județul Bihor.

”Pentru a susține acest efort uriaș de salvare, au fost alocate 155 de mijloace tehnice din cadrul IGSU, menite să asigure logistica necesară în teren, astfel:

• ⁠ ⁠16 ambulanțe SMURD de prim-ajutor;
• ⁠ ⁠30 de autospeciale pentru transport victime multiple;
• ⁠ ⁠34 de microbuze pentru transportul persoanelor în siguranță;
• ⁠ ⁠36 de autospeciale de primă intervenție și comandă;
• ⁠ ⁠2 autospeciale de intervenție la accidente colective și calamități;
• ⁠ ⁠37 de alte mijloace pentru suport (puncte de comandă, autospecială radio, containere cu facilități sanitare, autocamioane, generatoare, tabără mobilă, macara)”, anunță DSU.

”Obiectivul nostru unic și prioritar este salvarea vieților și asigurarea, în regim de urgență, a tuturor condițiilor necesare pentru protejarea integrității lor fizice și psihice”, mai precizează instituția.

Victimele erau intenționat menținute într-o stare de dependență

Investigațiile au scos la iveală că sute de victime au fost menținute într-o stare de dependență totală și aservire, fără supraveghere permanentă sau îngrijire adecvată diagnosticelor lor psihiatrice. Personalul era necalificat, iar medicamentele esențiale fie lipseau, fie erau administrate haotic, fără respectarea indicațiilor medicale, punând în pericol constant viața pacienților, se arată în comunicatul DIICOT.

Gruparea ar fi încasat nu doar donații și sponsorizări, ci și veniturile directe ale victimelor: pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil și chiar ajutoarele de înmormântare.

Conform probatoriului, persoanele vătămate care mureau în spațiile deținute de rețea erau înhumate pe un teren viran situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, în timp ce sumele acordate de stat ca ajutor de înmormântare erau însușite de membrii grupării.

Mecanismul de funcționare a grupului infracțional

Polițiștii și procurorii DICOT au făcut marți 27 de percheziții în județul Bihor, în acest caz.

Există suspiciuni că această grupare, începând cu 2020, ar fi exploatat sute de persoane cu dizabilități psihice. Potrivit anchetatorilor, victimele erau aduse din spitale și centre sociale administrate de stat și apoi erau cazate în mai multe imobile, unde nu ar fi beneficiat de îngrijirea și tratamentul de care aveau nevoie.

În schimb, membrii grupării ar fi încasat pensiile, indemnizațiile și alte beneficii sociale ale acestora.

Operațiunea se desfășoară cu sprijinul medicilor, psihologilor și al specialiștilor în protecția persoanelor cu dizabilități, iar autoritățile au mobilizat inclusiv un spital mobil pentru evaluarea și relocarea victimelor.

Ancheta este în desfășurare, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

„Investigațiile desfășurate pe parcursul urmăririi penale au evidențiat existența unui mecanism infracțional complex, construit și perfecționat în timp, prin care membrii grupului au exploatat persoana aflată într-o stare de extremă vulnerabilitate, folosindu-se de imaginea unei asociații umanitare și de aparența furnizării unor servicii sociale, medicale și de îngrijire. Din cercetările efectuate a rezultat că în perioada anilor 2020-2026, sute de persoane provenind din diferite județe ale țării, în special persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința, au fost recrutate, primite și adăpostite în mai multe locații, imobile, de pe raza județului Bihor, unde li se crea aparența că beneficiază de îngrijire, tratament și asistență socială. Aceste activități erau coordonate de către liderul grupului, persoană care nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională pentru astfel de activității. Particularitatea acestui dosar constă în faptul că exploatarea nu se realiza prin violență sau constrângere fizică, ci prin transformarea dependenței victimelor într-un mijloc de control”, a declarat Mihaela Melconian, purtător de cuvânt, DIICOT.

Conform unui comunicat al Poliţiei Române, este vizată destructurarea unei grupări de criminalitate organizată, care exploata persoane vulnerabile, în scopul obţinerii de foloase materiale, sub paravanul unei asociaţii umanitare şi de caritate, prin care ar fi creat un prejudiciu de circa 13,048 milioane de lei.

Acuzațiile concrete

• „Cercetările, declanşate ca urmare a sesizării din oficiu a Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), au reliefat faptul că, începând cu anul 2020, o persoană, de 55 de ani, în calitate de lider, împreună cu alte trei persoane, ar fi constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, structurată, la care ar fi aderat şi pe care ar fi sprijinit-o alţi şapte membri, în scopul obţinerii de foloase patrimoniale din activitatea de exploatare a unor persoane vulnerabile”.

• Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient.

• Sub aparenţa furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire şi protecţie, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociaţii umanitare şi de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparţinători şi alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obţine importante sume de bani din donaţii, sponsorizări, contribuţii, dar şi pensii, indemnizaţii de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum şi alte venituri ori prestaţii sociale cuvenite victimelor.

• Conform anchetatorilor, în perioada 2020 – iunie 2026, liderul grupului infracţional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit şi adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilităţi psihice, care nu se puteau apăra şi nu îşi puteau exprima voinţa şi pe care le-ar fi menţinut într-o stare de dependenţă şi aservire.

• Persoanele vătămate, aduse din multiple unităţi spitaliceşti şi direcţii de asistenţă socială din mai multe judeţe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca şi Lăzăreni, sub aparenţa oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament şi asistenţă socială de către liderul grupării, persoană fizică ce nu ar fi deţinut capacitatea legală, organizatorică şi profesională necesară pentru o astfel de activitate, aşa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială.

• Actul normativ prevede că, pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii, precum şi faptul că serviciile sociale, indiferent dacă sunt acordate de furnizori de servicii sociale publici sau privaţi, pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă sunt licenţiate în condiţiile legii.

• „Pe parcursul întregii perioade, victimele ar fi fost menţinute într-o stare de dependenţă şi aservire, fără să le fie asigurate condiţiile minime necesare protejării sănătăţii, demnităţii şi integrităţii lor fizice şi psihice, întrucât nu ar fi beneficiat de îngrijire constantă şi adecvată stării medicale şi diagnosticului psihiatric, nu ar fi fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecţiunilor de care sufereau fie nu le-ar fi fost administrat, fie le-ar fi fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicaţiilor medicale şi de către un personal necalificat şi insuficient”, precizează sursa citată.

• De asemenea, investigaţiile efectuate au arătat că persoanele vătămate care au decedat în spaţiile deţinute de grupul infracţional organizat ar fi fost înhumate pe un teren situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de grupare.

(Citește și: Comisarul Nicolas Schmit avertizează România în legătură cu azilurile groazei: „Nu acceptăm maltratarea celor vulnerabili”)

****